Competențele care contează: analiză comparativă a leadershipului din sectorul public și privat / Op-ed Claudia Indreica

Analiza de față a pornit de la întrebarea: Care este profilul managerului care performează în companiile publice? Nevoia reformei companiilor publice este evidentă, iar definirea cât mai bună a profilului managerial care să aducă valoare într-un context de transformare accelerată, e esențială.

Potrivit raportului Expert Forum „companiile de stat au adesea două obiective distincte și deseori conflictuale: unul pentru profit și altul pentru furnizarea unui serviciu în interes public. De exemplu, CFR Călători oferă atât un serviciu de transport pe piață, cât și un serviciu public (mai puțin poluant și mai sigur). Această dualitate necesită separarea funcțională clară a activității de profit de cea de serviciu public, cu finanțare transparentă de la buget pentru componenta de serviciu public. Subvențiile ar trebui să fie pentru consumatori, nu pentru a acoperi ineficiențele companiilor de stat.”

Avem nevoie de competențe și performanță în companiile publice, la fel de mult cum avem în companiile private. Prin acest articol, contribui la definirea profilului managerului care poate performa în companiile publice, pornind de la analiza de față, având mediul privat ca o sursă de comparație.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Deși nu este o lucrare științifică, am realizat un demers exploratoriu bazat pe date publice, axat pe top 30 de companii publice și private*, având anul 2024 ca referință. Am împărțit companiile în două categorii – profitabile și pe pierdere – și am comparat profilurile manageriale cu cele din companii private, folosind același criteriu (profit/pierderi) ca punct de reper.

Analiza a fost realizată cu Notebook LM, asistent de cercetare AI, pe baza documentelor încărcate, utilizând modele avansate de procesare a limbajului natural. Documentele încărcate: CV-urile persoanelor din poziții de conducere (director general/CEO sau echivalentul), disponibile pe site-urile oficiale ale companiilor, profilurile de LinkedIn și informațiile biografice extrase din interviuri apărute în media**.

Performanța unui manager poate fi evaluată, printre altele, prin prisma unui criteriu esențial: profitul sau pierderile companiei. Totuși, acesta nu este unicul reper.

Am rugat-o pe Angela Roșca – Managing Partner TaxHouse, membru Board RBL, lider Task Force Fiscalitate, să explice motivele pentru care o companie, fie ea publică sau privată, poate înregistra pierderi:

Situații în care o companie înregistrează pierderi – interpretări posibile

1. Pierdere justificată prin investiții strategice majore
   Companiile aflate într-o etapă de expansiune accelerată – prin investiții de capital în spitale, fabrici, depozite, campanii publicitare etc. – pot înregistra pierderi temporare până când veniturile generate depășesc cheltuielile operaționale, costurile de amortizare și datoriile (ex. dobânzi). Indicator cheie: o creștere semnificativă, peste media industriei, chiar dacă firma operează pe pierdere, într-un sector în general profitabil.
2. Pierdere asociată stagnării sau regresului într-un context de creștere generală
   Când majoritatea firmelor din industrie sunt profitabile, dar o companie stagnează sau înregistrează scăderi, pierderile pot indica un posibil management ineficient sau lipsa de adaptare strategică.
3. Pierdere cauzată de contextul general al industriei (criză/recesiune)
   Dacă întreaga industrie se află într-o perioadă de declin (economic sau structural), este firesc ca majoritatea companiilor să opereze în pierdere. Totuși, pot exista și excepții – firme care obțin profit prin avantaj competitiv clar: eficiență operațională, brand puternic sau poziționare de nișă.
4. Pierdere determinată de reglementări externe arbitrare
   Uneori, pierderile nu reflectă lipsa de performanță managerială, ci intervenții externe imprevizibile, cum ar fi:
   
   • Plafonarea prețurilor în pandemie + suspendarea obligației de plată pentru consumatori (ex. sectorul energetic)
   • Impozitul minim pe cifra de afaceri introdus în 2024 (IMCA), care a afectat firme din industrii cu marje mici (2–3% profit net)
5. Pierdere izolată într-un context industrial general profitabil
   Dacă o firmă înregistrează pierderi într-o industrie în ansamblu profitabilă, este necesară o analiză aprofundată: poate indica un management ineficient sau chiar practici frauduloase. Observație: multe companii de stat aflate în pierdere se regăsesc în această categorie, în timp ce cele profitabile operează adesea în regim de monopol.

Pornind de la această rezervă, este important să nu absolutizăm corelațiile dintre performanța companiilor și profilul managerilor, dar am constatat niște tendințe, care ne pot permite o definire mai bună a profilului managerial în companiile publice.

Performanța managerială în companiile publice pare să fie influențată de experiența anterioară în mediul privat: 85% dintre managerii din companiile publice profitabile provin din sectorul privat, față de doar 30% în cele aflate pe pierdere. Dacă includem experiența anterioară în mediul privat, ca un criteriu, ca să îl facem relevant, ar fi util să fie mai specific: ex. Companie având minim o cifră de afaceri de 20 mil Euro, în ultimii 3 ani.

În general, profilul tehnic este dominant în toate cele trei categorii, dar companiile private tind să combine expertiza tehnică cu competențe comerciale, financiare și expunere internațională, într-o măsură mai mare. Expertiza în strategii comerciale și generare a veniturilor, sunt importante în companiile publice care: 1. pot genera venituri proprii, 2. e necesar să-și asigure eficiență economică fără a depinde integral de subvenții, 3. activează într-un mediu concurențial sau semi-liberalizat (între monopol de stat și piața complet deschisă concurenței).

Ce tipuri de expertiză întâlnim frecvent în companiile private profitabile, dar care lipsesc (sau sunt subreprezentate) în profilurile manageriale ale companiilor publice?

1. Leadership în transformare digitală și inovație tehnologică la scară largă
   Companiile private au adesea lideri cu experiență în adoptarea rapidă a noilor tehnologii și implementarea de soluții digitale transformatoare. În sectorul public, astfel de inițiative sunt mai rare sau limitate în amploare.
2. Diversitate industrială și adaptabilitate profesională
   Managerii din sectorul privat dispun frecvent de experiență în mai multe industrii, ceea ce le oferă o perspectivă strategică mai largă. În schimb, mulți lideri din companiile publice au un parcurs profesional concentrat într-un singur sector, ceea ce poate restrânge capacitatea de a integra bune practici din alte domenii.
3. Expertiză solidă în management financiar strategic
   Liderii din companiile private sunt adesea familiarizați cu optimizarea profitabilității, modelarea financiară avansată și planificarea investițiilor pe termen lung – competențe care depășesc simpla gestionare a proiectelor cu finanțare publică.
4. Experiență în conducerea unor transformări organizaționale sau tehnologice majore
   Sunt frecvente cazurile în care managerii din privat au condus procese complexe de schimbare, cu impact semnificativ asupra structurii, culturii sau eficienței organizației – experiență rar întâlnită în companiile publice.
5. Competențe în managementul crizelor și reziliență organizațională
   În mediul privat, instabilitatea economică sau schimbările bruște impun dezvoltarea rapidă a unor abilități de reacție și adaptare, aspect adesea insuficient valorificat în sistemul public.
6. Orientare clară spre sustenabilitate și guvernanță – ESG
   Companiile private profitabile integrează din ce în ce mai mult principiile ESG – Mediu (trecerea către energie verde, reciclarea deșeurilor etc), Social (condiții corecte de muncă și siguranță a angajaților, implicare în comunități locale, transparență privind impactul social al produselor/serviciilor, etc), Guvernanță (consiliu de administrație transparent și responsabil, etică și integritate în decizii, evitarea conflictelor de interese și a corupției, raportare financiară clară și corectă în strategiile de afaceri). Companiile din sectorul public rămân adesea într-o fază incipientă în acest sens.

Pentru a obține o imagine completă a profilului managerial, este necesară includerea dimensiunilor esențiale personale, precum abilitățile cognitive și strategice, competențele de relaționare și leadership, capacitatea de adaptare, alături de componenta etică și de responsabilitatea personală.

Prin urmare, adaptarea criteriilor de recrutare a managerilor din companiile publice, cu cele 6 zone de expertize menționate, plus concluziile analizei comparative, pot contribui la selecția unor manageri capabili să transforme companiile publice în organizații performante, cu orientare strategică și adaptate provocărilor generate de contextul economic și ritmul accelerat al schimbărilor.

Reforma companiilor de stat trebuie să continue!

* Informațiile despre companii publice au fost colectate de pe site-ul Agenției AMEPIP, în funcție de cifra de afaceri, astfel să aibă relevanță (minim un milion de lei cifră de afaceri), completate cu alte informații din spațiul public. De precizat că pe site-ul AMEPIP companiile cu pierderi sunt notate ca având profit zero. Informațiile despre companiile private au fost colectate de pe site-ul risco. 

** Calitatea analizei poate fi influențată de cantitatea și calitatea informațiilor din CV-urile publice și alte informații disponibile despre aceste persoane.

Ph.D. Claudia Indreica este psiholog și CEO al PSIHOSELECT, având peste 25 de ani de experiență în recrutare și headhunting pentru poziții de top și middle management. Este specializată în profilare psihologică, evaluând competențele candidaților și compatibilitatea lor cu cultura organizațională a companiilor client.

Claudia dezvoltă programe personalizate pentru organizații și realizează studii privind piața muncii destinate investitorilor sau proiectelor de dezvoltare din diverse industrii.

Ca membru activ al Romanian Business Leaders, coordonează Task Force-ul Piața Muncii, având ca obiectiv creșterea competitivității forței de muncă din România prin inițiative dedicate reglementărilor legislative și programelor naționale. De asemenea, face parte din Board-ul DWNT, organizație care reprezintă companiile germane și afiliatele lor din România la nivel regional.

Claudia este un promotor al educației bazate pe expertiză, scrie articole despre piața muncii în contextul mediului de afaceri european și contribuie la organizarea de evenimente de anvergură, ce reunesc mediul de business, ONG-uri, instituții publice, mediul politic și societatea civilă.