Facebook / Cosmin Ghita
Tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni este „sigură” din punct de vedere al siguranței în exploatare și va fi autorizată în conformitate cu toate standardele internaționale, cu legislația europeană și cu legislația națională în vigoare, a declarat Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica SA, în cadrul conferinței online „Energia nucleară și gazele naturale, surse esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică?”, organizată de Sierra Quadrant.
„Nu o să facem niciun fel de derogare în acest sens”, a subliniat Cosmin Ghiță.
Directorul general al Nuclearelectrica a precizat că tehnologia companiei americane NuScale pentru reactoare SMR, cu sistem de răcire cu apă ușoară, selectată de România pentru a fi implementată, „cu o posibilă livrare a unui prim modul în această decadă”, este singura tehnologie care a fost autorizată de un reglementator la nivel internațional, respectiv Comisia de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite (U.S. Nuclear Regulatory Commission – NRC).
Potrivit acestuia, România ar urma să dispună de un proiect al unei astfel de centrale, „cu un amplasament identificat și cu autorizațiile luate”, „undeva în jurul anului 2025 – 2026”.
În ceea ce privește procesele de autorizare, Ghiță a arătat că, la nivelul Uniunii Europene, s-a creat un grup de lucru pentru a gestiona implementarea acestei tehnologii, sub coordonarea Direcției Generale pentru Energie și din care România face, și ea, parte. „În momentul de față, nu pot să vă spun dacă calendarul nostru sau ce ne-am propus noi, bazându-ne pe experiența anterioară, va rămâne la fel, va fi mai scurt sau va fi mai lung, pentru că abia acum au început aceste discuții, având în vedere interesul mai multor state membre de a implementa această tehnologie”, a comentat Cosmin Ghiță.
În rândul acestor state europene interesate de tehnologia reactoarelor nucleare de mici dimensiuni, CEO-ul Nuclearelectrica a notat Polonia, cu orizontul anilor 2029 – 2030, cu două clase tehnologice diferite luate în considerare, Franța, cu orizontul anilor 2030-2032 sau Marea Britanie. De asemenea, Memorandumuri de cooperare au fost semnate cu Cehia, Ungaria sau Estonia, țări care sunt, și ele, interesate de implementarea acestei tehnologii.
Cât de sigură este tehnologia SMR
Cosmin Ghiță a afirmat, în cadrul dezbaterii, că principiul de operare a acestor centrale modulare mici nu este nou, fiind vorba de o tehnologie care este cunoscută de 50 de ani. Primele reactoare care au fost implementate au fost la scară mai mică, cu scop experimental, dar „avem reactoare de talie mică în diverse aplicații non-civile, iar, în momentul de față, principiul utilizării reactoarelor cu apă ușoară se aplică în 330 de centrale la nivel global”, astfel putem vorbi de o scalare, a subliniat el.
În plus, din perspectiva securității și a siguranței, această tehnologie înglobează răspunsuri la deficiențe care au fost constatate, în timp, la reactoarele clasice. Astfel, după accidentul de la Fukushima, au fost dezvoltate o serie de îmbunătățiri care s-au implementat în toate centralele nucleare din lume, inclusiv la Cernavodă, iar tehnologia SMR are, deja, încorporată aceste îmbunătățiri recomandate de autoritățile internaționale, pentru a evita eventuale vulnerabilități constatate în timp.
„Deci, este o tehnologie sigură din punctul de vedere al siguranței în exploatare. Ea va fi autorizată în conformitate cu toate standardele internaționale, cu legislația europeană și cu legislația națională în vigoare, nu o să facem niciun fel de derogare în acest sens”, a subliniat Cosmin Ghiță.
Despre includerea energiei nucleare în taxonomia verde a UE
În ceea ce privește Actul delegat complementar al UE în domeniul climei în vederea accelerării decarbonizării (taxonomia verde), Cosmin Ghiță consideră că includerea energiei nucleare în rândul energiilor cu un rol important în tranziția către economia verde reprezintă „o recunoaștere a acestei surse de producție energetică ca o sursă curată de energie, o sursă sustenabilă”.
„Așadar, indiferent de sursele de finanțare pentru diverse proiecte, această recunoaștere, de fapt, arată rolul energiei nucleare în sistemul energetic și modul în care aceasta poate susține sistemul energetic ca pilon care să vină în complementaritate cu alte surse de energie curată”, a arătat Cosmin Ghiță, care a notat că propunerea Comisiei s-a bazat pe studii ale autorității științifice a Uniunii Europene – The Joint Research Center, care au determinat că energia nucleară este o energie sigură și curată.
Actul delegat reprezintă un semnal politic foarte important pentru susținerea dezvoltării industriei nucleare la nivel european, a spus CEO-ul Nuclearelectrica, în condițiile în care, la nivel european ,„vom avea nevoie de toate capacitățile de producție energetică și de toate tipurile de tehnologie disponibile sau tehnologii avansate pentru a putea face față provocării decarbonării” în paralel cu menținerea „stilului actual de viață, însă într-un mod sustenabil”.
În opinia sa, un viitor la nivelul următorilor 10-15 ani, în care să avem parcuri energetice mixte, cu capacități de producție nucleară și energie regenerabilă, producând și completându-se împreună, este „probabil”.
Ce se întâmplă cu deșeurile nucleare
În cazul reactoarelor modulare mici, deșeurile rezultate sunt mult mai reduse, în comparație cu reactoarele existente în prezent iar România analizează mai multe variante pentru o gestionare eficientă a acestora, a continuat Cosmin Ghiţă.
România nu deține capabilități de reprocesare, în condițiile în care singura țară din Uniunea Europeană care are o astfel de capacitate este Franța. Cosmin Ghiță a notat că există și alte țări aflate în categoria puterilor nucleare care au astfel de capacități, iar în în momentul de față nu există, încă, o decizie luată pentru gestionarea deșeurilor rezultate.
„Acest lucru va face parte din construirea proiectului centralei (…) și clar va fi tratat în solicitările de autorizație de mediu în conformitate cu autorizațiile de mediu pe care le avem în curs, în utilizare, pentru centralele existente. Dar acest lucru vrem să îl determinăm pe baza unor analize tehnice, economice, impact de mediu și securitate și (…) soluția va fi dată la momentul la care avem toate datele necesare și avem analiza finalizată”. a subliniat el.
Cum vede Greenpeace proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni
Invitat în cadrul conferinței, Alin Tănase, de la Greenpeace România, a arătat că organizația pe care o reprezintă se opune, în general, energiei nucleare.
În opinia sa, momentul în care aceste reactoare modulare mici vor fi puse în funcțiune este „destul de întârziat” având în vedere că omenirea traversează o criză climatică „presantă”. În plus, nefiind vorba de o tehnologie revoluționară, rămâne, mai departe, problema deșeurilor radioactive generate în ciclul de producție, care vor trebui fie depozitate, fie reprocesate.
În plan mai general, Alin Tănase a notat că, dacă în urmă cu circa 10 ani, organizația a strâns semnături împotriva extinderii reactoarelor de la Cernavodă cu unitățile 3 și 4, a decis, ulterior, să întrerupă protestele legate de acest subiect, în condițiile în care a observat că era vorba de un „subiect politic”, care „apărea doar în apropierea alegerilor”.
„O să urmărim îndeaproape cum evoluează lucrurile, însă nu suntem activi, ci mai degrabă reactivi”, a mai spus Alin Tănase.