Costul forței de muncă în România: Angajatorii au cheltuit anul trecut aproape 7.400 lei pentru fiecare salariat, lunar, mai mult cu 14,8% față de anul precedent

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2023 a fost 7042 lei, cu 15,0% (+916 lei) mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 4412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 7374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2023 a fost 5,364 milioane de ersoane, în creștere cu 155.400 față de anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2023 a fost 5,677 milioane de persoane, mai mare cu 70,2 mii persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.

Câştigul salarial mediu lunar. Domeniile cu cele mai mari venituri

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2023 a fost 7042 lei. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 4412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2023, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+94,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+62,0%), industria extractivă (+42,2%), respectiv administraţie publică (+41,1%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-41,7%), alte activităţi de servicii  (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-25,9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, decontaminare (-18,8%), activităţi activităţi de de spectacole, culturale şi recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-15,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport şi depozitare (-2,8%), respectiv construcţii (-1,8%).

Pentru anul 2023, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 233,8% faţă de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6835 lei (faţă de 7233 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei/lună mai puţin decât salariații bărbaţi (4216 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 4593 lei al salariaților bărbaţi). Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (32,8%), industria prelucrătoare (24,2%), informaţii şi comunicaţii (21,1%), alte activităţi de servicii (18,6%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,5%).

Județele cu cele mai mari și cele mai mici salarii

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2023 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Vrancea (3344 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (3353 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie), Botoșani (3430 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3435 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Brăila și Vaslui (3446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistrița-Năsăud economie). La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (6053 lei, cu 37,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5344 lei, cu 21,1% peste media pe economie), Timiş (4910 lei, cu 11,3% peste media pe economie), Ilfov (4602 lei, cu 4,3% peste media pe economie) și Iași (4568 lei, cu 3,5% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forţei de muncă

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2023 a fost 7374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în construcţii (+26,1%), transport și depozitare (+21,0%), învăţământ (+20,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+19,4%), tranzacţii imobiliare (+18,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri și restaurante (+17,0%). Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%).

INS mai precizează că în vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activități economice.

Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regăsit în industria prelucrătoare, construcţii, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv hoteluri și restaurante. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+91,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+71,5%), intermedieri financiare şi asigurări (+70,1%), industria extractivă (+50,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+19,9%), administraţie publică (+19,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+16,2%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,8%), alte activităţi de servicii (-35,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,3%), tranzacții imobiliare (-22,5%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-19,9%).

Numărul mediu al salariaţilor

În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,364 milioane de persoane, arată datele INS. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155,4 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor (respectiv 2790,3 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 78,9 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 76,5 mii persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,1%) (44,0% în servicii comerciale, iar 20,1% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) numai 2,4%.

Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 86,1%, respectiv 84,0% din totalul salariaţilor acestor activități economice. Activităţile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistență socială (80,2%), învățământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,0%), hoteluri şi restaurante (61,3%), administrație publică (59,7%), activități de spectacole, culturale şi recreative (59,6%), alte activități de servicii (55,0%), respectiv comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (52,8%).

Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în construcții (+28,4 mii persoane), industrie prelucrătoare (+20,1 mii persoane), hoteluri și restaurante (+15,6 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+15,4 mii persoane), informații şi comunicații (+12,9 mii persoane), activități de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1 mii persoane), transport și depozitare (+11,3 mii persoane), activități profesionale, științifice şi tehnice (+9,9 mii persoane), respectiv în sănătate şi asistență socială (+8,1 mii persoane).

La polul opus, ușoare scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în administrația publică (-0,8 mii persoane), industria extractivă (-0,6 mii persoane), respectiv în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (-0,1 mii persoane). Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2023 Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5677,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 70,2 mii persoane, din care 36,6 mii persoane au fost salariaţi femei.

În profil teritorial, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 25,7 mii persoane, Nord-Est cu 12,5 mii persoane, Centru cu 7,9 mii persoane, Nord-Vest cu 7,3 mii persoane, respectiv SudMuntenia cu 5,4 mii persoane.