Sursa foto: Pexels / Maitree Rimthong
Avuția netă a românilor a continuat să crească într-un ritm susținut, ajungând la 2.603 miliarde lei, la jumătatea anului 2021, ceea ce înseamnă că fiecare român deține în medie active nete în valoare de aproape 30.000 euro, arată datele publicate de Cristian Popa, membru în Consiliul de administraţie al Băncii Naționale Românie (BNR).
O contribuție importantă o au proprietățile imobiliare, ce reprezintă trei sferturi din averea românilor, arată Popa. În schimb, potrivit lui, activele financiare nete (diferența dintre activele și pasivele financiare) deținute de populație au înregistrat un progres limitat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Se remarcă și o tendință de polarizare a veniturilor, spre exemplu valoarea depozitelor ce depășesc suma de 100.000 euro a crescut ceva mai pronunțat decât celalalte depozite”, transmite Popa.
Potrivit lui, investițiile predominant imobiliare ale românilor sunt o tendință normală, care conferă siguranță.
„Am citit numeroase opinii în care se critică comportamentul românilor în ceea ce privește investițiile și că mulți aleg să se orienteze spre piața imobiliară. Orientarea spre active reale (proprietăți) este o tendință normală având în vedere istoria recentă și conferă un anumit sentiment de siguranță românilor. Cred că în timp atât gradul de educație financiară cât și avuția netă se vor îmbunatăți și vom observa o mai bună diversificare a activelor”, arată oficialul BNR, într-o postare pe Facebook și Linkedin.
Cel mai recent raport privind stabilitatea financiară publicat de BNR arată că populația și-a consolidat activele în perioada parcursă de la Raportul anterior, atât activele imobilizate, cât și cele financiare înregistrând evoluții pozitive (4 la sută, respectiv 1 la sută, martie-iunie 2021, Grafic 2.9). Economisirea a continuat, dar într-un ritm mai redus comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Depozitele populației au crescut cu 3,2 la sută în perioada martie-septembrie 2021, comparativ cu 5,7 la sută în anul anterior. Perspectivele economice marcate de un grad ridicat de incertitudine în condițiile prelungirii crizei medicale au accentuat motivele precauționare ale comportamentului
de economisire, populația preferând depozitele la vedere în detrimentrul celor la termen. Astfel, depozitele la vedere au urcat în structură la 60 la sută în septembrie 2021, de la 53 la sută în martie 2021.
Îndatorarea totală a populației a continuat tendința ascendentă, într-un ritm ușor mai alert comparativ cu perioada precedentă, fiind susținută de dinamizarea activității de creditare a băncilor, mai arată raportul. Astfel, îndatorarea s-a majorat cu 3 la sută în perioada parcursă de la Raportul anterior (martie-iunie 2021), la 177,5 miliarde lei, principalul factor fiind creditul bancar (+3 la sută). Creditarea IFN a înregistrat, de asemenea, o revigorare (+4 la sută), dar volumul creditelor de la aceste instituții continuă să reprezinte o pondere redusă în totalul îndatorării populației (sub 5 la sută).