Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991, declară vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat AGERPRES. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi.
Ieri, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova a semnat un contract suplimentar cu OMV Petrom pentru a cumpăra încă 50 MW din România, după ce acum două săptămâni a semnat un contract pentru 100 MW cu Hidroelectrica.
S-a ajuns la această situație critică întrucât Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, cea mai mare din Republica Moldova și aflată în teritoriul controlat de separatiști, livrează mult mai puțină energie începând de luni, 24 octombrie.
Republica Moldova era alimentată cu energie electrică în proporție de 70% de Centrala de la Cuciurgan. În plus, din 13 octombrie, celelalte 30 de procente sunt importate din România, după ce Ucraina a oprit exportul de curent, din cauza infrastructurii distruse de bombele rusești.
Între timp, guvernul de la Chișinău a decis unele măsuri de economisire.
Iar economisirea înseamnă, printre altele, reducerea iluminatului public, reducerea temperaturii în instituțiile publice la 19 grade în timpul programului și la 15 grade în afara programului, și recomandarea ca în blocuri oamenii să nu folosească lifturile între orele 07:00-11:00 și 18:00-23:00, ca nu să rămână blocați în ele în cazul unor pene de curent.
Mai jos, principalele declarații din interviu:
AGERPRES: Domnule vicepremier, Republica Moldova trece printr-o criză energetică fără precedent. Cât de mare este această criză? Cum o percepeţi dumneavoastră din interior şi care sunt soluţiile urgente pentru rezolvarea ei?
Andrei Spînu: Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic.
În acelaşi timp, noi facem tot posibilul să economisim şi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât şi de energie electrică. În septembrie – vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Şi facem acest lucru în continuare.
Suplimentar, pe termen scurt, capacităm Energocom, care este întreprindere de stat din domeniul energetic, astfel ca această întreprindere să poată participa la pieţele regionale şi internaţionale de achiziţie a resurselor energetice, gaz şi energie electrică. Dacă vorbim de energie electrică, deja s-a înregistrat pe OPCOM sau bursa de energie electrică din România şi cred că în zilele următoare va putea achiziţiona energie electrică din această sursă. Referitor la gaz, am reuşit să creăm un stoc de 83,5 milioane de metri cubi de gaz pentru această iarnă şi vom continua să achiziţionăm mai departe.
Un alt aspect este că noi dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute.
AGERPRES: Deficitul de energie poate fi acoperit cu importul din România. Aveţi garanţii legate de cantităţi şi de preţuri din România?
Andrei Spînu: Nu avem garanţii, dar Guvernul României a făcut un pas important pentru ţara noastră. În primul rând a introdus Republica Moldova în acea ordonanţă de urgenţă care permite achiziţionarea bilaterală la un preţ mai avantajos decât piaţa. Din păcate, încă nu există suficientă capacitate nici în România pentru a acoperi toate nevoile la acel preţ plafonat. În acest considerent, suntem gata să cumpărăm şi de pe piaţă, dar şi prin acel contract de avarie care oferă acea electricitate la un preţ mult mai ridicat.
Suntem în discuţie acum pentru luna noiembrie. Evident că atât la nivel de Minister al Energiei din România, dar şi la nivel de Guvern, preşedinte, se discută să creştem acele capacităţi pentru ţara noastră în baza contractelor bilaterale.
Pe scurt, cred că Moldova are o şansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom şi, iarăşi, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o şansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât şi capacităţi mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generaţiile viitoare din ţara noastră.
AGERPRES: Aveţi un contract în derulare cu Gazprom. Nu mai poate fi dus la capăt?
Andrei Spînu: Noi am zis că suntem interesaţi să ducem contractul la capăt, dar din păcate vedem un comportament nu tocmai prietenesc şi, chiar dacă Gazprom continuă să spună că este un partener de încredere, noi vedem că nu este. Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligaţiile, ei au redus volumele pentru ţara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeaşi cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantităţile convenite.
AGERPRES: Luaţi în calcul introducerea unor restricţii majore pentru populaţie, altele decât cele în vigoare? Vă gândiţi la întreruperea iluminatului public pe timp de noapte sau a celui ornamental pe timpul sărbătorilor de iarnă?
Andrei Spînu: Sincer vorbind, noi luăm în calcul toate scenariile, inclusiv deconectări în lanţ, aşa ca să păstrăm echilibrul sistemului electro-energetic. Ce facem la moment este că, chiar azi comisia de situaţie excepţională a luat anumite decizii, aşa cum aţi menţionat, de reducere a iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, pentru a reduce consumul de energie electrică, dar nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică în anumite ore pentru a reduce consumul.
AGERPRES: Operatorii industriali ar putea fi afectaţi?
Andrei Spînu: Toată lumea ar putea fi afectată, atât operatorii industriali, cât şi cetăţenii, dar, repet, este un scenariu pe care noi nu ni-l dorim şi în acest sens căutăm soluţii, dar este un scenariu pe care noi îl aşteptăm şi ne pregătim pentru el.
AGERPRES: În calitate de vicepremier, cum apreciaţi că se va finaliza acest război din Ucraina?
Andrei Spînu: În primul rând, eu vreau să se finalizeze cât mai repede pentru că trebuie să spunem clar: acest război început de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei deja a creat prea multe victime, copii, femei, bărbaţi, familii, bătrâni. A afectat infrastructură, socială, critică, de tot felul, nemaivorbind de probleme regionale, energetice, securitate alimentară şi aşa mai departe. Deci în primul rând îmi doresc să se încheie cât mai repede. Şi doi, evident că îmi doresc ca Ucraina să câştige acest război şi noi, ca ţară, facem tot posibilul să ajutăm atât cât putem.
AGERPRES: Ce prejudicii a creat acest război Republicii Moldova?
Andrei Spînu: Inclusiv situaţia în care suntem. Trebuie să cumpărăm resurse energetice la preţuri care nu au mai fost niciodată. Şi nu doar pentru Moldova, dar pentru toată Uniunea Europeană. A afectat infrastructura energetică din Ucraina, care ne livra 30% din curentul electric şi pe care nu o mai avem, trebuie să o căutăm din altă parte şi la preţuri mult mai mari. Ne-a afectat comerţul cu această ţară, cu Ucraina, cu care noi eram un partener important. Inclusiv a creat probleme la lanţurile logistice pentru antreprenorii din Republica Moldova care foloseau porturile din Ucraina. Nemaivorbind de relaţiile umane, turistice dintre ţările noastre, care erau foarte bine dezvoltate.
Deci eu nu cred că este cel puţin o persoană din Republica Moldova care să nu fie afectată direct, nu indirect, direct de acest război. Şi eu permanent am spus că, dacă vreţi, Moldova este la fel în război. Noi nu avem bombardamente, nu avem atacuri directe asupra ţării noastre, dar efectele acestui război sunt similare şi câteodată mai dădeam exemple că nu există nicio diferenţă între Bălţi şi Lvov sau Chişinău şi Odesa. Bun, Odesa a fost bombardată, dar în mare parte multe oraşe din Ucraina nu au fost bombardate cum a fost bombardat şi teritoriul Republicii Moldova, iar impactul este aproape similar.
Să nu uităm că săptămâna trecută, trei rachete au trecut peste teritoriul Republicii Moldova. O parte mare a spaţiului aerian al Republicii Moldova este în continuare închis din motive lesne de înţeles, de siguranţă. Deci noi suntem practic conectaţi la toate efectele negative ale acestui război ţinând cont de cât de mari suntem, ţinând cont de interesul Federaţiei Ruse asupra Moldovei, ţinând cont de Transnistria şi a hotarului comun pe care îl avem cu Ucraina.