Sursa foto: UTI, Facebook
Criza globală de personal este un motiv de îngrijorare. Un raport recent al Manpower Group arată că, la nivel mondial, 69% dintre angajatori nu pot găsi persoane cu competențele de care au nevoie, ceea ce reprezintă cea mai mare cifră din ultimii 15 ani.
România este menționată în raport ca fiind o țară în care să găsești angajați având competențele dorite este foarte dificil, aproape 80% dintre angajatori având probleme în a găsi talente. În prezent, există 280.000 de locuri de muncă neocupate, ceea ce a declanșat decizia Guvernului de a crește numărul de lucrători extracomunitari admiși în România, în paralel cu o simplificare a procedurilor de angajare pentru aceștia.
În SUA, există încă peste 10 milioane de locuri de muncă vacante. Ultimul raport american privind crearea de locuri de muncă în sectoarele non-agricole a avut cifre bune, numărul de angajați a crescut cu 531.000 în octombrie, iar rata șomajului a scăzut ușor la 4,6%. Creșterile de locuri de muncă au avut loc în sectorul de agrement și ospitalitate, în serviciile profesionale și de afaceri, în industria prelucrătoare și în transport și depozitare. Învățământul public a pierdut locuri de muncă.
Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în octombrie 2021 erau angajați direct în industria comerțului cu amănuntul aproximativ 15.470.000 de lucrători, cu 139.000 mai puțini decât cifrele de dinaintea pandemiei. În contextul în care sezonul de sărbători este aproape, comercianții din SUA estimează că în acest an retailerii ar putea angaja până la 665.000 de lucrători sezonieri, de la poziții în magazine până la locuri de muncă în depozite, comparativ cu 486.000 de lucrători în 2020. Asta s-ar putea să fie o sarcină foarte dificilă. America se confruntă cu un exod din retail, angajații mutându-se în alte industrii. Unii se îndreaptă spre poziții mai puțin stresante în bănci, agenții de asigurări, administrații locale și magazine de marijuana. Alții se întorc la școală pentru a învăța noi meserii sau așteaptă până când pot asigura o îngrijire stabilă copiilor.
Lipsa angajaților a declanșat măsuri disperate din partea unor companii, cum ar fi renunțarea la testarea candidaților pentru depistarea drogurilor, arată un comentariu de piață al analistului eToro Bogdan Maioreanu. Alți angajatori aderă la o tendință recentă în materie de salarizare, care oferă personalului lor posibilitatea plății salariilor pe măsură ce sunt câștigate. În timp ce majoritatea salariilor sunt plătite săptămânal, de două ori pe lună sau lunar, creșterea industriilor cu angajați independenți (precum Uber) a condus la apariția unei noi forme de plată. Plata la cerere este folosită acum de lanțuri de restaurante precum McDonald’s (MCD), Taco Bell, KFC și chiar Walmart (WMT). Cu aceste servicii, angajații primesc o notificare pe smartphone atunci când își termină ziua de lucru și pot decide apoi dacă doresc să încaseze salariul pe ce au lucrat în ziua respectivă. Dacă da, banii sunt fie transferați pe un card de debit preplătit, fie depuși direct în conturile lor bancare. Acest serviciu le permite angajaților să își ia salariul atunci când au nevoie, creând oportunități pentru companiile de carduri de credit precum VISA (V) și Mastercard (MA), dar și o nișă pentru companiile fintech.
Această tendință are avantajele și dezavantajele sale, cum ar fi o abordare mai flexibilă pentru angajat în gestionarea finanțelor sale și mai puțin stres atunci când apare o cheltuială neașteptată, dar, pe de altă parte, poate induce un sentiment de nesiguranță și costuri mai mari pentru tranzacții multiple. Există o estimare conform căreia industria de software de salarizare în cloud, care permite, printre alte servicii, salarizarea la cerere, este pe cale să ajungă la 10,23 miliarde de dolari până în 2023.