Sursa foto: pexels.com
Scăderea drastică a ratei fertilităţii în Asia de Est a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea puterilor militare ale regiunii de a-şi menţine rândurile în următorii ani, arată o analiză Newsweek, preluată de Rador Radio România.
Acest lucru a determinat China, Japonia și Coreea de Sud să ajusteze standardele de recrutare, în ciuda finanțării substanțiale și a inițiativelor politice menite să inverseze tendința. Dar unii experți susțin că tehnologia va reduce schimbarea demografică.
Asia de Est are cea mai scăzută rată de fertilitate la nivel global, cu China la 1,0, Japonia la 1,2 și Coreea de Sud la 0,72 copii per femeie. Japonia este, de asemenea, o societate „super îmbătrânită”, urmată de China și Coreea de Sud.
Coreea de Sud, care prevede 18 luni de serviciu militar pentru bărbații apți de muncă, menține o forță activă de aproximativ o jumătate de milion de soldați. Dar având în vedere rata fertilității – cea mai scăzută din lume, unii experți spun că acest lucru ar putea reprezenta o problemă pe termen lung. „Viitorul este predeterminat. Reducerea forței va fi inevitabilă”, a declarat pentru CNN, în decembrie, Choi Byung-ook, profesor de securitate națională la Universitatea Sangmyung.
Administrația fostului președinte sud-coreean Moon Jae-in a redus perioada de serviciu militar obligatoriu la 18 luni, iar recent au existat dezbateri cu privire la posibila extindere a recrutării pentru femei.
Su Tzu-yun, cercetător la Institutul pentru Cercetare pentru Apărare și Securitate Națională din Taiwan, a prezis că perioada de serviciu ar putea fi redusă și mai mult „pentru a permite tinerilor să se întoarcă în societate și să se alăture mai devreme pe piața muncii”.
„Impactul îmbătrânirii populației se manifestă în moduri diferite în aceste trei țări”, a declarat Su pentru Newsweek.
„În China, cel mai grav impact va fi un dezastru economic, exacerbat de războaiele comerciale și de dispariția dividendului demografic, în timp ce Coreea de Sud și Japonia vor avea dificultăți mai mari cu forța militară”, a adăugat el.
Su a spus că acest lucru ar avea un impact mai mare asupra forțelor regulate, deoarece forțele speciale sunt suficient de limitate ca număr și există „un sentiment de profesionalism”, pentru a nu fi la fel de afectate de deficitul de forță de muncă.
Japonia, care se bazează pe serviciul militar voluntar, se confruntă cu o situație și mai dificilă, a spus Su.
Japan Times a raportat în noiembrie că numărul de solicitanți ai Forței sale de autoapărare (SDF) a scăzut cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani.
Mai puțin de 4.000 de persoane s-au alăturat în 2022, o cifră care nu a îndeplinit obiectivul de recrutare de peste 50 la sută.
SDF s-a chinuit să-și mărească rândurile, în ciuda mișcării din 2018 de a crește vârsta maximă pentru noii recruți de la 26 la 32 de ani.
China, cu cea mai mare armată din lume, a redus, de asemenea, standardele de recrutare, inclusiv cerințele privind înălțime, greutate și vedere, pentru a-și menține rândurile.
„În cazul Chinei, pentru că nu este la fel de avansată din punct de vedere economic ca Japonia sau Coreea de Sud, plata pentru armată implică lucrători mult mai puțin educați, mult mai puțin sănătoși, care părăsesc forța și sunt înlocuiți cu lucrători mai educați și mai sănătoși”, a spus Andrew Oros, profesor de politică. Știință și Studii Internaționale de la Colegiul Washington din Chestertown, Maryland, într-un interviu publicat miercuri de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
“Ca urmare, este probabil să vedeți o creștere economică mare decurgând din asta. Chiar și o forță mai mică poate avea o producție economică mai mare și poate plăti pentru armele avansate pe care le dorește China”, a adăugat Oros.
El a subliniat că, în ciuda provocărilor demografice, China încearcă de zeci de ani să construiască o armată mai capabilă, mai avansată din punct de vedere tehnologic.
„Nu cred că demografia este un factor semnificativ în motivul pentru care China urmărește tehnologia avansată. O fac pentru că își doresc o armată comparabilă cu cea a Statelor Unite”.
Tokyo și Seul, totuși, se confruntă cu o scădere mai rapidă a numărului de persoane cu vârsta de luptă care să se înroleze în armată, „determinând investiții mai mari în tehnologii care să economisească forța de muncă”, a spus Oros, anticipând totodată că demografia va afecta securitatea militară până în 2050, dar nu mai departe.
Oros a subliniat fața în schimbare a războiului, cu mai multe zone gri și operațiuni cibernetice. El i-a avertizat, de asemenea, pe analiști împotriva căderii în capcana „determinismului demografic”, menționând potențialele beneficii ale tehnologiei de economisire a forței de muncă.
Newsweek a contactat ambasadele Coreii de Sud, Chinei și Japoniei prin solicitări scrise de comentarii.