Croaţia vrea să rezolve criza spaţiilor de locuit prin limitarea închirierii de apartamente private în cruciala industrie a turismului, în ideea de a pune la dispoziţia familiilor spaţii de locuit mai accesibile, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Turismul este responsabil pentru aproximativ 20% din economia Croaţiei, iar taxele mici pe proprietăţi şi moşteniri încurajează oamenii să investească în proprietăţi, care pot fi închiriate. Însă, acest lucru a dus la o lipsă de apartamente la vânzare, ceea ce a alimentat o creştere a preţurilor, atât la achiziţii, cât şi la închirieri, astfel că vicepremierul şi ministru al Construcţiilor, Branko Bacic, apreciază că aproximativ un milion de apartamente, sau 40% din fondul total de locuinţe, sunt utilizate în scopuri comerciale.
O propunere guvernamentală, publicată joi seara, vizează închirierea pe termen scurt a apartamentelor de bloc şi stipulează că 80% dintre locatarii din clădire trebuie să îşi dea acordul pentru o astfel de activitate. Măsura, care ar urma să afecteze în principal destinaţiile turistice, precum Dubrovnik, Split şi capitala Zagreb, limitează de asemenea numărul de chiriaşi din apartamentele închiriate.
“Obiectivul este ca aceste apartamente să revină la scopul lor original. Aceste apartamente ar trebui să fie pe piaţă, să crească oferta şi să devină mai accesibile pentru tinerele familii şi cetăţenii noştri, pentru achiziţie şi închiriere”, a spus Bacic.
Croaţia, cu o populaţie de 3,9 milioane de locuitori, are aproximativ 100.000 de chiriaşi înregistraţi, iar numărul acestora a crescut în ultimii ani.
Iniţiativa Executivului de la Zagreb, care are nevoie de aprobarea Parlamentului, copiază măsurile adoptate de alte centre turistice, precum Barcelona, care, la începutul anului, au anunţat că vor interzice toate închirierile pe termen scurt, pentru a combate turismul de masă şi a face spaţiile de locuit mai accesibile pentru cetăţeni.
Ţara vecină, Slovenia, urmează aceeaşi traiectorie, lucrând la o lege care ar limita închirierea apartamentelor pe termen scurt prin intermediul platformelor, până la maxim 30 de zile pe an. Noua lege nu a fost propusă în mod oficial de Guvernul sloven, înainte de a fi trimisă în parlament.