Spectaculoasa revenire a mămăligii și istoria ei în bucătăria și economia din România. The Making of Mămăligă, cartea unui britanic specialist în studii românești, explorează sosirea și răspândirea culturii porumbului pe pământurile românești

O nouă carte analizează trecutul complex al unuia dintre cele mai simple feluri de mâncare din Europa: mămăliga, cândva omniprezentă în România, scrie publicația Emerging Europe.

Aparent, sunt vremuri bune pentru mămăligă, un fel de mâncare preparat cu făină de porumb, care timp de secole a fost un aliment de bază al bucătăriei românești.

După ce a fost aproape alungat din meniurile celor mai bune restaurante din România urbană timp de decenii – considerat un fel de mâncare țărănească nedemn de clienți sofisticați – a avut recent o spectaculoasă revenire.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În plus, mămăliga  are acum și o biografie scrisă Alex Drace-Francis, specialist în studii românești, care trasează istoria complexă și relevanța culturală a acestui fel de mâncare.

Istoric literar și cultural care predă în prezent la Universitatea din Amsterdam, Drace-Francis a petrecut un an de zile cercetând trecutul mămăligii și, astfel, ne oferă o descriere fascinantă a comerțului și a războiului, a imperiilor concurente și a conștiinței naționale.

 “Există o carte care analizează porumbul dintr-o perspectivă americană și o alta numită Tortilla Nation, despre Mexic. Există un corp stabilit de istorie alimentară.”, a spus el pentru Emerging Europe.

Mămăliga, susține Drace-Francis, a funcționat ca un indicator al identității etnice, al statutului social și al moravurilor în România timp de mai bine de un secol și jumătate, iar studiul său – pe care el îl numește mămăligologie – poate duce la o mai bună înțelegere a formării unei identități naționale, inclusiv a multiplelor sale paradoxuri și inegalități sociale.

Ca atare, The Making of Mămăligă este atât o istorie a României și a teritoriilor sale constitutive, cât și a felului de mâncare în sine; un fel de mâncare care – după cum recunoaște Drace-Francis – nu ar putea fi mai simplu.  

Mai puțin simplă este întrebarea cum a ajuns porumbul – care provine din America de Nord și a fost adus în Europa de Columb la sfârșitul anilor 1400 – în ceea ce este astăzi România. Nu este o întrebare la care Drace-Francis a reușit să răspundă, cel puțin nu definitiv.

Prima mențiune directă a porumbului în România se află în nordul Transilvaniei, la cetatea Kővár (Cetatea Chioarului, astăzi în județul Maramureș). Apare apoi în diverse surse din întreaga țară, inclusiv în Valahia, în sud, care se afla sub controlul otomanilor.

Popularitatea sa în rândul populației românești din ambele regiuni poate fi pusă pe seama a doi factori cheie: oferă o valoare nutritivă mai mare decât grâul și nu era supusă taxelor care, în mod oficial, se aplicau doar grâului.

Ca atare, Drace-Francis este convins că, indiferent dacă porumbul a ajuns mai întâi în România prin intermediul rutelor comerciale habsburgice sau otomane, nu a fost “adus” de niciunul dintre imperii, ci de indivizi la nivel local care au interacționat cu ambele imperii.

Mămăliga a ocupat un loc central în  bucătăria națională a României timp de secole și a jucat un rol în definirea identității naționale a țării. Atât o revoltă în Valahia în 1821, cât și o revoltă țărănească în 1907 au venit ca urmare a penuriei de porumb.

The Making of Mămăligă duce povestea mămăligii până la Primul Război Mondial, o perioadă care ar putea fi descrisă, în linii mari, ca fiind începutul declinului său, mai notează Emergin Europe. Pâinea a înlocuit-o treptat, chiar și în cele mai sărace părți ale României rurale.

Sursa foto: CEU Press