Cum amenință extrema-dreaptă economia Europei: stagnare sau haos pe piețele de obligațiuni

Insurgenții care vor să răstoarne sistemul ajung adesea să-l conducă. Pentru extrema-dreaptă europeană, acest rezultat se zărește deja la orizont. Partidele hard-right conduc în sondaje în Marea Britanie, Franța și Germania. În Italia sunt la putere; în Țările de Jos au condus temporar o coaliție; iar în Polonia, în iunie, candidatul lor prezidențial l-a învins pe nominalizat din centru. Până în 2027, extrema-dreaptă ar putea guverna economii care cumulează aproape jumătate din PIB-ul european, scrie The Economist.

Aceasta ar fi o lovitură gravă pentru prosperitatea Europei. Amenințarea directă este modul în care extrema-dreaptă folosește puterea. Aceștia batjocoresc managementul tehnocratic, promit protecția alegătorilor de competiție și de „distrugerea creativă”, oferind în schimb combinații seducătoare de subvenții și reduceri de taxe. Succesul electoral deplin ar însemna stagnare economică sau chiar colapsuri ale piețelor de obligațiuni. Amenințarea indirectă este că, în unele locuri, partidele tradiționale se tem deja de ascensiunea populistă, evitând reformele dificile și imitând politicile extreme, accelerând astfel victoria pe care doresc să o prevină.

Economia Europei a fost slab gestionată în ultimii ani. PIB-ul crește anual cu doar 1%. În Marea Britanie, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a atins 5,7% pe 2 septembrie, cel mai ridicat nivel din peste 25 de ani. După ce prim-ministrul francez François Bayrou a anunțat un vot de încredere în guvern pe 8 septembrie, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a ajuns la 4,46%, cel mai ridicat din 2008. Germania, odinioară motorul economic al continentului, a avut o creștere aproape inexistentă din 2019.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Chiar dacă situația economică precară pare să ofere extremelor-dreapta argumente pentru o „schimbare”, Europa nu-și poate permite o perioadă de gestionare și mai proastă a economiei.

Planurile extremei-dreapta și moderația aparentă

Extrema-dreaptă s-a moderat pe măsură ce s-a apropiat de putere. Propunerile de a părăsi euro sau UE sunt în mare parte simbolice, cu excepția Alternativei pentru Germania (AfD) care mai flirtează cu „Dexit”. Având în vedere îmbătrânirea Europei, multe partide sprijină scheme de muncitori invitați în loc să închidă granițele. Totuși, această rezistență la schimbare limitează creșterea economică.

În Italia, Giorgia Meloni a fost relativ moderată, inclusiv față de Europa, dar a evitat reforme care ar fi stimulat creșterea, pentru a nu-și supăra alegătorii. Populismul european se concentrează pe conservarea unui trecut imaginar. Succesul extremei-dreapta ar consolida cele mai puțin productive caracteristici ale Europei: transferuri către grupuri privilegiate, protecționism și ostilitate față de competiție.

O problemă și mai mare este risipa fiscală. Partidele populiste propun reduceri de taxe combinate cu generozitate față de pensionari și părinți pentru a stimula natalitatea. Reform UK, de exemplu, promite cheltuieli de circa 200 miliarde de lire, susținute de economii exagerate estimate la doar 100 miliarde. Piețele de obligațiuni ar demasca rapid astfel de iluzii, iar combinația dintre creștere scăzută și indisciplină bugetară conduce inevitabil la crize fiscale.

Într-o criză a zonei euro, guvernele ar trebui să colaboreze cu BCE, dar partidele hard-right, care au promis „mai puțină Europă”, ar fi puse într-o situație dificilă. Investitorii de obligațiuni ar testa coeziunea zonei euro dacă, de exemplu, Marine Le Pen sau Jordan Bardella ar conduce guvernul francez.

Politicile de imigrație și sprijin social

Tot The Economist scrie că, contrar aparențelor, guvernele extremei-dreapta nu reduc imigrația efectiv. În Polonia, sub PiS, numărul migranților a crescut de la 86.000 în 2015 la 224.000 în 2021, apoi a explodat după invazia Ucrainei. În Italia, Meloni a aprobat 500.000 de vize de muncă pentru următorii trei ani. În schimb, partidele încearcă să facă viața mai dificilă pentru migranți și să favorizeze „insiderii” pentru acces la servicii publice, locuințe și locuri de muncă.

Societățile îmbătrânite primesc stimulente generoase pentru copii și tineri. În Polonia, alocația Family 500+ a crescut de la 500 la 800 zloți lunar. În Italia, Meloni gestionează atent fondurile europene și evită conflictele cu Comisia Europeană, dar în alte țări politicile extremei-dreapta ar costa enorm: AfD în Germania ar crește deficitul cu 150-180 miliarde euro, Reform UK cu circa 200 miliarde lire anual, cu economii exagerat estimate la jumătate din sumă.

Riscuri pentru creștere și stabilitate

Chiar și planurile moderate ale extremei-dreapta oferă puține perspective de reforme pentru creștere. Promisiunile de sprijin pentru familii și pensionari ar putea deteriora și mai mult poziția fiscală, riscând un conflict cu BCE. În plus, istoricul guvernelor extremei-dreapta arată că, pe termen lung, acestea reduc PIB-ul per capita cu peste 10% față de guvernele moderate, favorizează firmele politice și consolidează oligarhii paralele.

Chiar și o guvernare „rațională” în primii ani va produce daune. Reformele economice urgente de care Europa are nevoie nu vor fi implementate, iar stagnarea, protecționismul și cheltuielile exagerate vor rămâne caracteristici ale continentului sub dominația extremei-dreapta.