Sursa foto: Pixabay
Până în anul 2030, piața globală a muncii este estimată să fie modelată și transformată de schimbările tehnologice, fragmentarea geo-economică, incertitudinea economică, schimbările demografice și tranziția ecologică, arată un raport al World Economic Forum intitulat „Viitorul locurilor de muncă 2025”.
Raportul a adunat perspectivele a peste 1.000 de angajatori importanți din întreaga lume, reprezentând în mod colectiv mai mult de 14 milioane de lucrători din 22 de grupuri industriale și 55 de economii. Raportul analizează modul în care aceste tendințe macro influențează locurile de muncă și competențele, precum și strategiile de transformare a forței de muncă pe care angajatorii plănuiesc să le adopte în următorii ani.
Până în anul 2030, se estimează că transformarea structurală a pieței muncii va duce la crearea a 170 de milioane de noi locuri de muncă, dar și la înlocuirea a 92 de milioane de locuri de muncă existente, rezultând o creștere netă de 78 de milioane de locuri de muncă. Deci, deși vor exista pierderi de locuri de muncă, se estimează că numărul total al locurilor de muncă va crește cu 7%.
Extinderea accesului digital este considerată cea mai transformatoare tendință, cu 60% dintre angajatori care anticipează că aceasta va schimba activitatea lor până în 2030. În plus, progresele tehnologice, inclusiv inteligența artificială și procesarea informațiilor (86%), robotica și automatizarea (58%), precum și generarea, stocarea și distribuția energiei (41%), sunt așteptate să fie, de asemenea, transformatoare.
Se preconizează că aceste tendințe vor avea un efect divergent asupra locurilor de muncă, determinând atât cea mai rapidă creștere, cât și cea mai rapidă scădere a rolurilor și alimentând cererea de competențe legate de tehnologie, inclusiv AI și big data, rețele și securitate cibernetică și alfabetizare tehnologică, care se preconizează a fi primele trei competențe cu cea mai rapidă creștere.
Creșterea costului vieții se situează pe locul al doilea în topul tendințelor de transformare și pe primul loc în topul tendințelor legate de condițiile economice, jumătate dintre angajatori așteptându-se ca aceasta să le transforme activitatea până în 2030, în ciuda unei reduceri anticipate a inflației globale. Încetinirea economică generală, într-o mai mică măsură, se așteaptă să transforme 42% dintre întreprinderi. Se preconizează că inflația va avea o perspectivă mixtă în ceea ce privește crearea netă de locuri de muncă până în 2030, în timp ce se așteaptă ca o creștere mai lentă să înlocuiască 1,6 milioane de locuri de muncă la nivel global.
Schimbările climatice sunt cel de-al treilea element de influență. Se preconizează că acestea vor crește cererea de gândire creativă și de competențe în materie de reziliență, flexibilitate și agilitate. În special, tranziția ecologică și adaptarea la schimbările climatice vor transforma activitatea a 47% și, respectiv, 41% dintre angajatori în următorii cinci ani. Aceste tendințe vor spori cererea de profesii precum ingineri în domeniul energiei regenerabile, ingineri de mediu și specialiști în vehicule electrice și autonome. De asemenea, se așteaptă o concentrare sporită asupra gestionării mediului.
Urmează schimbările demografice, unde îmbătrânirea populației și creșterea populației în vârstă de muncă vor provoca o cerere crescută de competențe în gestionarea talentelor, predare și mentorat.
Iar fragmentarea geoeconomică și tensiunile geopolitice vor determina transformări în modelul de afaceri pentru o treime din organizațiile intervievate, iar restricțiile comerciale și investițiile vor influența operațiunile a peste o cincime dintre angajatori globali. Se preconizează că economiile țărilor care au schimburi comerciale semnificative cu Statele Unite și/sau China vor fi cele mai afectate de tendințele geo-economice. Aceste tendințe vor duce la creșterea cererii de competențe în domeniul securității și al securității cibernetice, dar și a altor competențe centrate pe om, cum ar fi reziliența și agilitatea.
Ce roluri vor fi afectate
Rolurile legate de tehnologie reprezintă locurile de muncă cu cea mai rapidă creștere procentuală, inclusiv specialiștii Big Data, inginerii Fintech, specialiștii AI și Machine Learning și dezvoltatorii de software și aplicații.
Rolurile în domeniul ecologiei și al tranziției energetice, inclusiv specialiștii în vehicule autonome și electrice, inginerii de mediu și inginerii în domeniul energiei regenerabile, figurează, de asemenea, în topul rolurilor cu cea mai rapidă creștere.
Lucrătorii de la birou și secretariat, inclusiv casierii și funcționarii de la casele de bilete, precum și asistenții administrativi și secretarii executivi – sunt așteptați să înregistreze cea mai mare scădere în cifre absolute.
În mod similar, întreprinderile se așteaptă ca rolurile care vor scădea cel mai rapid să includă funcționarii din serviciile poștale, casierii de bancă și funcționarii de la introducerea datelor.
În medie, lucrătorii se pot aștepta ca două cincimi (39%) din seturile lor actuale de competențe să fie transformate sau să devină depășite în perioada 2025-2030. Cu toate acestea, această măsură a „instabilității competențelor” a încetinit în comparație cu edițiile anterioare ale raportului, de la 44% în 2023 și un punct culminant de 57% în 2020, în urma pandemiei. Această constatare s-ar putea datora unei proporții tot mai mari de lucrători (50 %) care au finalizat măsurile de formare, recalificare sau perfecționare profesională, față de 41 % în ediția 2023 a raportului.
Cele mai căutate competențe de bază în rândul angajaților
Gândirea analitică rămâne cea mai căutată competență de bază în rândul angajatorilor, șapte din zece companii considerând-o esențială în 2025. Printre competențe se mai numără și reziliență, flexibilitate și agilitate, împreună cu leadershipul și influență socială. AI și big data se află în fruntea listei competențelor cu cea mai rapidă creștere, urmate îndeaproape de rețele și securitate cibernetică, precum și de alfabetizarea tehnologică. În completarea acestor competențe legate de tehnologie, se preconizează că gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea, precum și curiozitatea și învățarea pe tot parcursul vieții vor continua să crească în importanță în perioada 2025-2030. În schimb, dexteritatea manuală, rezistența și precizia se disting prin scăderi nete notabile ale cererii de competențe, 24% dintre respondenți prevăzând o scădere a importanței acestora. Deși se preconizează o creștere a numărului de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, diferențele de competențe existente și emergente între rolurile în creștere și cele în declin ar putea exacerba deficitele de competențe existente. Se anticipează că cele mai importante competențe care diferențiază locurile de muncă în creștere de cele în declin vor cuprinde reziliența, flexibilitatea și agilitatea; gestionarea resurselor și operațiunile; controlul calității; programarea și alfabetizarea tehnologică.
Deficitul de competențe este considerat în mod categoric cel mai mare obstacol în calea transformării întreprinderilor de către respondenții la sondajul privind viitorul locurilor de muncă, 63% dintre angajatori identificându-l ca fiind un obstacol major în perioada 2025 – 2030. În consecință, 85% dintre angajatorii intervievați intenționează să acorde prioritate îmbunătățirii competențelor forței de muncă, 70% dintre aceștia așteptându-se să angajeze personal cu noi competențe, 40% intenționează să reducă personalul pe măsură ce competențele acestuia devin mai puțin relevante, iar 50% intenționează să facă tranziția personalului de la roluri în declin la roluri în creștere. Sprijinirea sănătății și bunăstării angajaților este de așteptat să fie un obiectiv principal pentru atragerea de talente, 64% dintre angajatorii intervievați identificând-o ca fiind o strategie cheie pentru creșterea disponibilității talentelor.
Studiul privind viitorul locurilor de muncă constată, de asemenea, că adoptarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea rămâne în creștere. Potențialul de extindere a disponibilității talentelor prin valorificarea diverselor grupuri de talente este evidențiat de patru ori mai mulți angajatori (47%) decât în urmă cu doi ani (10%). Inițiativele ce țin de diversitate, echitate și incluziune au devenit mai răspândite, 83% dintre angajatori au declarat că au implementat o astfel de inițiativă, față de 67% din 2023. Astfel de inițiative sunt deosebit de populare pentru companiile cu sediul central în America de Nord, cu o rată de adoptare de 96%, și pentru angajatorii cu peste 50.000 de angajați (95%).
Până în anul 2030, puțin peste jumătate dintre angajatori (52%) anticipează alocarea unei părți mai mari din veniturile lor pentru salarii, în timp ce doar 8% se așteaptă ca această parte să scadă. Strategiile salariale sunt determinate în principal de obiectivele de aliniere a salariilor la productivitatea și performanța lucrătorilor și de concurența pentru păstrarea talentelor și a competențelor. În cele din urmă, jumătate dintre angajatori intenționează să își reorienteze activitatea ca răspuns la AI, două treimi intenționează să angajeze talente cu competențe specifice AI, în timp ce 40% anticipează reducerea forței de muncă în cazul în care AI poate automatiza sarcini.
