Sursa foto: Facebook/Emmanule Macron
Riscul de retrogradare a ratingului de credit suveran este în creștere pentru Franța și Belgia, în condițiile în care ambele țări se confruntă cu o escaladare a deficitelor fiscale și a datoriilor. Scope Ratings a evidențiat presiunea fiscală a Europei după criză, subliniind urgența acțiunilor, scrie Euronews.
Franța și Belgia se află sub atenta supraveghere a principalelor agenții de rating, evoluțiile fiscale recente semnalând riscuri tot mai mari pentru o potențială retrogradare a ratingului de credit suveran în cursul acestui an, dacă nu se adoptă reforme importante.
Ca urmare a ultimelor previziuni ale Fondului Monetar Internațional, care indică o deteriorare progresivă a datoriei Franței în următorii ani, o nouă notă de precauție a fost ridicată săptămâna aceasta de Scope Ratings.
Analistul Alvise Lennkh-Yunus a remarcat că „guvernele slabe care se luptă să implementeze planuri fiscale coerente pe termen mediu pun sub presiune ratingurile de credit ale unor state suverane din zona euro”.
Provocări fiscale postcriză în Europa
Potrivit Scope Ratings, Europa se confruntă cu niveluri structural mai ridicate ale datoriei publice după criza pandemică și cea energetică, iar disparitățile fiscale între statele suverane din zona euro s-au accentuat de la aceste evenimente.
În condițiile în care datoria publică a Franței a urcat vertiginos la 111% la sfârșitul anului 2023, se așteaptă ca aceasta să rămână cu aproape 50 de puncte procentuale mai mare decât cea a Germaniei până la sfârșitul deceniului.
Acest lucru marchează o schimbare semnificativă față de diferențialul aproape de zero între 1992, când a fost semnat Tratatul de la Maastricht, și 2012, la apogeul crizei din zona euro.
Lennkh-Yunus a subliniat că această situație contează foarte mult, deoarece nivelurile diferite ale datoriei publice implică capacități diferite de a răspunde la următorul șoc economic.
Europa are acum sarcina de a aborda priorități politice cruciale, inclusiv tranziția ecologică, costurile de asistență socială datorate îmbătrânirii populației, angajamentele de apărare ale NATO și sprijinul acordat Ucrainei. Aceste priorități se traduc prin nevoi mai mari de cheltuieli și investiții, estimate la aproximativ 3-4% din PIB, care au loc într-o perioadă de creștere economică modestă.
Scope Ratings se așteaptă la rate ale dobânzilor permanent mai mari în comparație cu anii de dinainte de Covidiu, chiar dacă băncile centrale intenționează să reducă ratele începând cu sfârșitul acestui an. Acest lucru va crește facturile guvernelor la dobânzi pentru anii următori.
„Plățile de dobânzi vor continua să crească pe măsură ce datoria publică emisă la rate mai mici înainte și în timpul pandemiei va ajunge la maturitate și este acum refinanțată la rate mai mari. Italia, Germania, Franța și Spania vor plăti împreună aproape 170 de miliarde de euro în plus la dobânzi în 2028 față de 2020”, a subliniat Scope Ratings.
Deși se așteaptă ca proporția plăților nete de dobânzi în raport cu veniturile să rămână sub vârfurile din trecut, aceste plăți ridicate de dobânzi vor limita manevrabilitatea fiscală, determinând guvernele să reducă cheltuielile, să majoreze taxele sau să crească împrumuturile.
Provocări fiscale în Franța și Belgia: Complacerea este un risc
Țările cu o povară fiscală ridicată, cum ar fi Franța și Belgia, ar putea fi reticente la noi creșteri de taxe. O alternativă ar putea fi reechilibrarea structurilor fiscale, trecând de la impozitarea forței de muncă – care este deficitară – la impozitarea capitalului, a proprietății și a mediului, așa cum a sugerat Scope Ratings.
Pentru mai multe națiuni europene, automulțumirea reprezintă un risc semnificativ. Guvernele care tergiversează reformele esențiale riscă o criză de încredere, ceea ce ar putea necesita măsuri de austeritate ad-hoc în detrimentul investițiilor publice și al creșterii economice.
Având în vedere că ambele țări au o perspectivă negativă, există riscul ca acestea să nu-și recunoască pe deplin limitele financiare. Franța trebuie să găsească economii suplimentare de aproximativ 50 de miliarde de euro, adică 2 % din PIB, pentru a gestiona un deficit bugetar care s-a situat la 5,5 % din PIB în 2023 și care, potrivit previziunilor, va rămâne peste 4 % până în 2029, înainte de alegerile prezidențiale din 2027.
Belgia se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, care va depăși 5% din PIB în următorii ani, ceea ce va duce la o creștere continuă a nivelului datoriei și o va poziționa pe locul al treilea în Europa până în 2028, fiind urmată doar de Grecia și Italia.