De ce s-au scumpit gazele în România: de la panica furnizorilor, la speculații și intervențiile autorităților

Măsurile luate de autorități, laolaltă cu panica furnizorilor, specula și creșterea prețurilor pe plan extern sunt câteva din motivele pentru care gazele s-au scumpit puternic în România, în acest an, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.

Potrivit asociației, preţul mediu al gazelor marfă din România a început să crească începând cu luna octombrie 2020, gas release programme (GRP – o măsură legislativă) făcând ca în toamna anului 2020 să apară o diferenţă falsă între cerere şi ofertă.

„În România sunt 2 momente importante în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie. În fiecare din aceste perioade, falsa cerere indusă de actul normativ a făcut ca prețul gazelor să crească. Tot GRP a determinat în anul 2020 exporturi de circa 0,9 miliarde de metri cubi şi ulterior importuri în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii ale gazelor cu scopul de a determina consumatorii să accepte prețurile mari propuse de furnizori și percepute ca fiind corecte în lipsa informațiilor din piață”, explică asociația.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Totodată, potrivit AEI, influența creșeterii prețului gazelor pe plan extern a apărut în România începând cu luna iulie 2021, până atunci cauzele creșterii prețului fiind exclusiv interne.

„Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională s-a reflectat în România în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat în octombrie 2021, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că gazele importate în România în noiembrie au avut un preț în scădere. A existat un moment de panică a furnizorilor care s-a manifestat în august – septembrie 2021, când practic orice cantitate apărea pe piaţă era foarte rapid vândută, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale. Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia – sau chiar înainte – că va exista o plafonare a prețului gazelor în România, au vândut gazele ieftine achiziționate în primăvară pentru clienții din portofoliu, la prețuri duble, marcând un profit important. Ulterior aceeaşi furnizori, rămași fără gaze naturale, au achiziţionat gaze din piață la preţuri mari. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând din nou, pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare în contractual cu clienții lor, decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult valoarea preţului mediu de achiziție, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat ca diferență între prețul mediu de achiziție și prețul plafonat, adică solicitarea de returnare a unor sume mai mari de bani de la stat”, explică asociația.

Concret, potrivit AEI, cauzele creșterii prețurilor la gaze au fost:

1. Introducerea măsurii administrative de către autorități – Gas Release Program (GRP) care a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă toate gazele deținute și să determine creșterea prețului la gaze.
2. Exporturile de gaze din România pe timp de vară au detreminat creșterea importurilor în România iarna. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca. 12% față de prețul cu care le am exportat).
3. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piață sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respectivă era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat că prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
4. Creșterea preturilor gazelor pe plan europeam. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021 o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România. Schimbarea fluxurilor gazelor în Balcani a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncte.
5. Panica furnizorilor, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei efective a resursei de gaze, a determinat un comportament în care furnizorii achiziționau orice cantitate de gaze și la orice nivel de preț, gaze care ulterior au fost vândute la prețuri mai mari decât prețurile de achiziție.
6. Speculații ale furnizorilor, care au profitat de haosul existent în present pe piață impunând prețuri mari și clauze contractuale păguboase consumatorilor.
7. Plafonarea prețului la gaze la un nivel de 1,8 față de nivelul existent la acel moment în piață. Astfel plafonarea a avut un efect foarte important. A determinat, conform site-ului ANRE, creșterea prețului gazelor ofertate pe piață de la un nivel de minim 220 lei/MWh la un nivel de minim 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 și de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022.

Astfel, AEI susține că autorităţile publice, prin intervenţiile lor, prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, dar și prin lipsa de intervenție, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale. Asociația apreciază că aceste cauze au determinat o creștere cu cca. 75% a prețului gazelor în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2022.

Pe lângă cauzele interne şi cauzele externe au influenţat preţurile gazelor naturale. AEI apreciază că aceste cauze au determinat o creștere cu cca. 25% a prețului gazelor în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2022.

O altă contribuţie a creșterii prețurilor, consideră AEI, a venit din comportamentul unor furnizori care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici în primăvară şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri prin prețuri excessive și din măsurile de recuperare a banilor de la stat ca diferență între prețul de achiziție și prețul plafonat. Asociația apreciază că aceste cauze au determinat o creștere cu 21% a prețului gazelor în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2022.

Astfel, concluzionează AEI, cauzele nu țin de piața liberă sau reglementată, exceptând cauzele externe de creștere a prețului. „Liberalizarea nu creşte sau scade preţul – ci doar stabileşte premisele pentru a reflecta în mod fidel starea şi dinamica înregistrată de sectorul energetic, comportamentul participantilor și rigoarea și profesionalismul autorităților”, susține asociația.

Măsuri de reducere a prețurilor

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor: reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti – măsură care va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească și să cuprindă și consumatorii noncasnici, astfel încât mai multe persoane să fie protejate (în fapt înlocuirea actualei formule de compensare cu o formulă de ajutorare clară a persoanelor fizice și juridice care sunt în situații critice).

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie, consideră asociația: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori.

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare de preț, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

De asemenea propunerile Asociație solicită o intervenție mult mai dinamică a organelor de control. „Organele de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. Din păcate, deşi se ştiu care sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori să aibă un astfel de comportament şi aşa ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile piața, din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă”, conchide Asociația.