Deficit de forță de muncă în industria prelucrătoare: Sectorul concentrează un sfert din numărul total al locurilor de muncă vacante

Industria prelucrătoare concentrează aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante în trimestrul II al anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, arăta o estimare din piață.

Câteva date din piața muncii:

• În trimestrul II 2022, numărul locurilor de muncă vacante a fost 46.000, în scădere cu 1.300 față de trimestrul anterior
• Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2022 a fost 0,91%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale față de trimestrul precedent.
• Comparativ cu același trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,11 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 6.500.

În trimestrul II 2022, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,84%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminare (1,63%) şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,60%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Datele INS mai arată că în industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.400 locuri vacante), cu o valoare a ratei de 1,04%. De la un trimestru la altul, numărul a crescut cu 400. Tot în acest sector s-a marcat cea mai importantă creștere la interval de un an: +3.400 locuri vacante.

Sectorul bugetar a însumat circa 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.300 locuri vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială, 5.000 locuri vacante în administrația publică, iar 1.200 locuri vacante în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în alte activități de servicii (0,24%) și în industria extractivă (0.30%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, alte activități de servicii, respectiv în industria extractivă (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Trimestrul II 2022 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparație cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relevante creşteri în administrația publică (+0,12 puncte procentuale), sănătate și asistență socială (+0,11 puncte procentuale), respectiv în industria extractivă (+0,10 puncte procentuale).

Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cele mai importante creşteri în sănătate și asistență socială și în industria prelucrătoare (+400 locuri vacante pentru fiecare în parte), urmate de administrația publică (+300 locuri vacante).

Cele mai semnificative scăderi, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-0,35 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante) și în informații și comunicații (-0,28 puncte procentuale, respectiv -0,5 mii locuri vacante).

Față de același trimestru al anului anterior, mare majoritatea a activităţilor economice au cunoscut creşteri ale celor doi indicatori. Astfel, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,40 puncte procentuale) și în intermedieri financiare şi asigurări (+0,36 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cea mai importantă creștere s-a observat în industria prelucrătoare (+3.400 locuri vacante). La polul opus, singurele scăderi, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în administraţia publică (-0,21 puncte procentuale, respectiv -700 locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială (-0,19 puncte procentuale, respectiv -500 locuri vacante), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,15 puncte procentuale).

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

În trimestrul II 2022, cele mai mari valori, atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante, s-au înregistrat pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,23%, respectiv 13,9 mii locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat pentru ocupațiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,48%, respectiv 1,8 mii locuri vacante) și de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,50%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, singurele creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rȃndul ocupațiilor de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (+0,03 puncte procentuale), respectiv de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,02 puncte procentuale).

Asociație: România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie

Un studiu recent arăta că România are nevoie stringentă de angajați specializați în industrie, mai ales în domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things). Fără specializarea forței de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziției către Industry 4.0, a patra revoluție industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România.

8 din 10 manageri sunt în căutarea de angajați specializați, cu certificare în domeniile economice de nouă generație, arată barometrul realizat  în perioada 4-8 iulie pe un număr de 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere din firmele din România.

72% dintre cei intervievați spun că le este dificil, în prezent, să găsească angajați specializați în piața forței de muncă.

“România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia’’, afirma Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.