Deficitul bugetar a ajuns la 33 miliarde lei după primele opt luni ale anului, respectiv 2,40% din Produsul Intern Brut

calcule economie grafic Foto: Pexels

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile țării, a ajuns la 33 miliarde lei după primele șapte luni ale anului, adică la 2,4% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului Finanțelor.

Valoric, deficitul este mai mic față de minusul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, dar este mai mic și ca procent din PIB, scăzând de la 3,33% din PIB în perioada similară a anului trecut.

Venituri

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 293,85 mld lei în primele opt luni ale anului 2022, cu 22,0% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, contribuții de asigurări și impozit pe profit.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 22,08 mld lei în ian-aug, consemnând o creștere de 17,6% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+43,2%), declarația unică (+39,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,0%).

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+12,1%); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 91,68 mld lei în primele opt luni, în creștere cu 9,4% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (conform Legii nr. 135/2022).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,98 mld lei în ian-aug, consemnând o creștere de 35,0% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (30,2% an/an, respectiv +3,9 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 60,83 mld lei în primele opt luni, în creștere cu 22,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 18,07 mld lei în ian-aug – cu 9,2% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 23,85 mld lei în ian-aug, consemnând o creștere de 6,0% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (10,4% an/an), în timp ce accizele pentru produse energetice au înregistrat o dinamică de 1,6% – susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 12,19 mld lei în primele opt luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+8,96 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 28,22 mld lei în ian-aug, consemnând o creștere de 52,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate – dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului  nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 20,95 mld lei în primele opt luni, în creștere cu 20,3% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,83 mld lei au crescut în termeni nominali cu 16,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 23,7% din PIB la 23,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 77,29 mld lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,6% din PIB, cu 0,63 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 43,56 mld lei, în creștere cu 16,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10,8%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,18 mld.lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international,  cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 117,24 mld lei în creștere cu 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii august 2022, au fost în sumă de 1,34 mld.lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,76 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și

pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei).

Alte cheltuieli  au fost de 5,79 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 22,19 mld lei, cu 15,8% mai mari comparativ cu primele opt luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 33,07 mld lei, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 30,19 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,98% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Foto: Pexels

Comentarii

  1. Ganditi-va ca lipsesc minim minimorum 800% din PIB. Pretul Real al Coruptiei.

    Practic, Romania e in urma cu minim 8 ani, oricum am da-o.

    Te uiti la cate si ce spitale avem si mai pui niste anisori …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *