sursa foto: Inquam Photos/ Diana Oroș
Execuţia bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 58,70 miliarde lei, anunţă Ministerul Finanţelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.
În bugetul pentru anul în curs este prevăzut un deficit de 5,8 la sută din PIB.
Statul a încasat mai mulți bani în primele 11 luni din acest an datorită inflației și prețurilor majorate din energie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor nefiscale, veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii) şi fondurilor europene.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 30,30 miliarde lei în ianuarie-noiembrie, consemnând o creştere de 18,8% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+59%), declaraţia unică (+34,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+24,5%).
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,7%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,6%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 127,03 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creştere cu 10,3% (an/an).
De asemenea, începând cu septembrie, contribuţiile au fost influenţate favorabil de modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale salariaţilor din domeniul construcţiilor, agricol şi industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar) şi de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 25,55 miliarde lei în ianuarie-noiembrie, consemnând o creştere de 34% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (30,5% an/an, respectiv +5,6 miliarde lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,9 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 85,80 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creştere cu 17,9% (an/an), menţinându-şi decalajul faţă de dinamica bazei macroeconomice relevante, şi pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+19,5%, în ian-nov 2022 an/an).
Veniturile din accize au însumat 32,45 miliarde lei în ian-nov, consemnând o creştere de 3,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice şi-au menţinut dinamica la 3% (an/an) – susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 3,3%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei la ţigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1.000 ţigarete, faţă de 563,97 lei/1.000 ţigarete începând cu 1 aprilie 2021).
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 16,18 miliarde lei în primele unsprezece luni, înregistrând un avans de 11,41 miliarde lei faţă de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 38,58 miliarde lei în ianuarie-noiembrie, consemnând o creştere de 53,6% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate – vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 39,19 miliarde lei în primele unsprezece luni, în creştere cu 33% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 474,7 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 33,5% din PIB la 34% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 107,34 miliarde lei, în creştere cu 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,8 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 62,23 miliarde lei, în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 12%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 27,18 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 160,81 miliarde lei în creştere cu 18,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.
Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii noiembrie 2022, au fost în sumă de 3,22 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,71 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 5,17 miliarde lei) care reprezintă 35,1% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 8,61 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 41,67 miliarde lei, cu 31% mai mari comparativ cu cele unsprezece luni ale anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 56,23 miliarde lei, în creştere cu 27,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 44,20 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 54,83% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.