Deputata PNL Raluca Turcan, despre două proiecte de lege depuse în Parlament, ce privesc publicitatea și creșterea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc: Este o schimbare simplă, dar cu efecte profunde

Două proiecte de lege ce vizează publicitatea la jocurile de noroc au fost depuse miercuri, 5 octombrie, la Camera Deputaților. Acestea reglementează mult mai strict vârsta minimă la care tinerii pot începe să joace jocuri de noroc, dar și modul în care se face reclamă la păcănele.

„În intervalul 18–21 de ani, tinerii sunt la începutul vieții adulte – abia încep studiile universitare, intră pe piața muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilități și decizii financiare proprii. În același timp, este o vârstă marcată de impulsivitate crescută, de nevoia de validare socială și de tendința de a experimenta fără a înțelege complet consecințele.

În fața mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, acești tineri devin o țintă ușoară. Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoțional și financiar.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Țări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie și a debutului dependențelor de jocuri de noroc”, a declarat Raluca Turcan, unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

Reclamele la jocurile de noroc

Al doilea proiect de lege reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generației actuale.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 6.00 și 24.00 – adică exact în intervalul în care copiii și tinerii sunt activi pe rețele sociale și platforme digitale. În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor și personalităților publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacționează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet. În momentul în care o figură populară recomandă sau „normalizează” pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil”, explică Raluca Turcan.

Mesaje clare de avertizare privind riscul dependenței

Legea extinde, astfel, actuala interdicție existentă doar în spațiul audiovizual – valabilă până la ora 23.00 – și o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenți: în mediul online. În plus, vor fi interzise campaniile publicitare care folosesc mesaje ambigue, mascate sub forma sponsorizărilor culturale sau sportive, dacă acestea pot fi interpretate ca formă de promovare directă.

Proiectul introduce și obligația operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afișa mesaje clare de avertizare – în mediul digital și fizic – privind riscurile dependenței, inspirate după modelele din domeniul tutunului și alcoolului.

„Prin aceste două inițiative legislative, România se aliniază practicilor europene, dar mai ales reafirmă un principiu fundamental: interesul superior al copilului este mai important decât profitul industriei jocurilor de noroc.

Am văzut însă un lucru clar: în Parlament există multe proiecte bune, dar blocate. Multe idei rămân în sertare pentru că nu sunt „ale cuiva”. Propun să terminăm cu acest mod de lucru. Când toate partidele democratice sunt, pentru o dată, de acord pe o temă, e momentul să acționăm, nu să amânăm. Cer ca aceste proiecte să fie dezbătute și votate rapid. De aceea au fost și depuse în procedură de urgență”, detaliază deputata PNL.

14% dintre liceeni au încercat jocuri de noroc în ultimul an

Cifrele vorbesc de la sine:

– 14% dintre liceeni au încercat jocuri de noroc în ultimul an;

– 27% dintre copii consumă alcool, 24% energizante;

– 19% fumează țigări clasice, 16% folosesc țigări electronice, 11% – tutun încălzit;

– 3 din 10 copii spun că știu pe cineva care a consumat droguri.

„Aceste date arată un fenomen complex al dependențelor moderne. Cele două legi depuse astăzi rezolvă o parte importantă a problemei, dar nu mă voi opri aici. În perioada următoare voi propune noi măsuri pentru educație, prevenție și consiliere – astfel încât protecția copiilor să devină o realitate”, a conchis deputata PNL.