Preţurile petrolului au crescut vineri, dar pe ansamblul săptămânii au avut o evoluţie negativă, traderii analizând informaţiile legate de Rusia şi Iran, care au sugerat fie continuarea turbulenţelor fie remedii pentru acoperirea cererii, transmite Reuters, citat de News.ro.
Contractele futures pentru petrol au crescut vertiginos de la invadarea Ucrainei de către Rusia şi au atins cele mai înalte niveluri din 2008 la începutul acestei săptămâni, dar s-au retras brusc în ultimele două sesiuni, deoarece unele ţări producătoare au semnalat că ar putea acţiona pentru a creşte oferta.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 2,3%, până la 111,79 dolari pe baril, după ce au atins un minim de 111,74 dolari în timpul tranzacţiilor.
Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, au crescut cu 2,9%, la 109,11 dolari pe baril, revenind de la un minim al sesiunii de 104,48 dolari.
Preşedintele american Joe Biden a declarat că ţările industrializate din G7 vor revoca statutul comercial al Rusiei de ”naţiunea cea mai favorizată” şi a anunţat interzicerea importurilor SUA pentru fructe de mare, alcool şi diamante ruseşti.
Statele Unite au interzis în această săptămână achiziţiile de petrol rusesc.
Între timp, discuţiile pentru relansarea acordului nuclear cu Iranul din 2015 s-au confruntat vineri cu pericolul colapsului, după ce o cerere rusă de ultim moment a forţat puterile mondiale să întrerupă negocierile pentru o perioadă nedeterminată, în ciuda faptului că aveau un text finalizat în mare parte.
Preţul petrolului Brent, care a crescut cu peste 20% săptămâna trecută, a scăzut pe ansamblul acestei săptămâni cu peste 5%, după ce luni a atins 139,13 dolari.
Ţiţeiul american a consemnat o scădere săptămânală de aproape 6%, după ce luni a atins un maxim de 130,50 dolari pe baril.
Ambele contracte au atins ultima dată aceste vârfuri de preţ în 2008.