Foto: Pixabay
Doar 9 state membre UE din totalul de 27 au trimis Comisiei Europene planurile naționale de relansare economică post-pandemie (echivalente cu PNRR-ul românesc) până la 30 aprilie, data-limită stabilită de executivul european, potrivit unui comunicat al Comisiei.
Cele nouă state sunt Portugalia (care deține președinția rotativă a Consiliului UE), Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, și Luxemburg.
Ulterior, la 1 mai, alte patru state membre au trimis propriile planuri: Belgia, Italia, Austria și Slovenia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ce privește România, ministrul Cristian Ghinea a anunțat că guvernul va trimite PNRR la Comisia Europeană cu o lună întârziere, până la 31 mai. arătând că majoritatea statelor membre vor întârzia procedura din cauza noutății absolute a mecanismului, care a dus la negocieri greoaie cu Comisia.
Procedurile de negocieri sunt extrem de dificile, dat fiind că UE a stabilit un mecanism foarte dur pentru aprobarea planurilor naționale, care exclud parțial în cazul unor state ca România investiții în proiecte de infrastructură.
De altfel, Franța și Germania, motoarele UE, au îndemnat săptămâna trecută Comisia Europeană să studieze „cât mai repede” planurile de relansare naţionale pentru a evita ca UE să nu rămână în urma Chinei şi Statelor Unite în cursa pentru relansarea mondială, transmite France24. În timp ce guvernele din SUA și China au injectat deja mii de miliarde de dolari în economiile lor, planul UE de relansare economică e abia la stadiul în care statele membre își depun programele individuale – cu state precum România care au anunțat deja că amână cu o lună.
Comisia Europeană pune la bătaie pentru statele membre un total de 672,5 miliarde de euro pentru relansarea economică post-pandemie, sub formă de granturi nerambursabile și împrumuturi la dobânzi mici.
Comisia Europeană va analiza timp de două luni (mai și iunie) planurile fiecărui stat și va verifica dacă acestea respectă condiționalitățile stabilite prin regulament: să prevadă reforme sectoriale, să dedice minimum 37% din cheltuieli obiectivelor de climă și minimum 20% digitalizării.
Comisia Europeană va face apoi o propunere formală Consiliului UE privind aprobarea sau respingerea planului fiecărei țări, iar Consiliul UE va lua decizia finală în maxim 4 luni. Dacă un plan este aprobat, statul respectiv primește 13% din suma totală ca prefinanțare.