Sursa: Dreamstime
Endoscopiștii care au fost introduși la instrumente de asistență AI în timpul colonoscopiilor au avut o rată mai mică de detectare a anomaliilor după ce aceste instrumente le-au fost retrase, conform unui studiu publicat luna aceasta în jurnalul Lancet Gastroenterology & Hepatology citat de Fortune.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dr. Marcin Romańczyk, care a realizat studiul, a spus că rezultatele au fost o surpriză și a speculat că scăderea ratelor de detectare s-a datorat, parțial, dependenței excesive de AI. În sectoare critice precum aviația, unde viețile sunt puse în joc, au existat dovezi anterioare că profesioniștii s-au bazat prea mult pe automatizare în detrimentul siguranței.
Inteligența artificială poate fi o modalitate promițătoare de a spori productivitatea la locul de muncă, dar sprijinirea prea mare pe această tehnologie poate împiedica profesioniștii să își mențină propriile abilități bine exersate. Mai exact, se pare că AI ar putea face ca unii medici să devină mai slabi în detectarea neregulilor în timpul screeningurilor de rutină, arată o cercetare nouă, ridicând îngrijorări cu privire la faptul că specialiștii se bazează prea mult pe tehnologie.
Studiul arată că dintre 1.443 de pacienți care au făcut colonoscopii cu și fără sisteme asistate de AI, endoscopiștii care au fost introduși unui sistem de asistență AI au trecut de la detectarea polipilor potențiali cu o rată de 28,4% cu tehnologia la 22,4% după ce nu au mai avut acces la instrumentele AI la care fuseseră expuși, o scădere de 20% a ratelor de detectare.
Eșecul medicilor de a detecta tot atâția polipi pe colon atunci când nu mai foloseau asistența AI a fost o surpriză pentru Dr. Marcin Romańczyk. Rezultatele nu pun doar sub semnul întrebării o potențială lene dezvoltată ca rezultat al dependenței excesive de AI, ci și relația schimbătoare dintre practicienii medicali și o tradiție de lungă durată a instruirii analogice.
„Am fost învățați medicina din cărți și de la mentorii noștri. Îi observam. Ei ne spuneau ce să facem. Și acum există un obiect artificial care sugerează ce ar trebui să facem, unde ar trebui să ne uităm, și de fapt nu știm cum să ne comportăm într-un astfel de caz”, a spus Romańczyk.
Dincolo de utilizarea tot mai mare a AI în sălile de operații și cabinetele medicale, proliferarea automatizării la locul de muncă a adus cu sine speranțe mari de îmbunătățire a performanței. Goldman Sachs a prezis anul trecut că tehnologia ar putea crește productivitatea cu 25%. Totuși, cercetări emergente au avertizat și asupra capcanelor adoptării instrumentelor AI fără a ține cont de efectele negative. Un studiu realizat de Microsoft și Carnegie Mellon University la începutul acestui an a constatat că, printre lucrătorii cu cunoștințe chestionați, AI a crescut eficiența muncii, dar a redus implicarea critică în conținut, atrofiind abilitățile.
Studiul lui Romańczyk contribuie la acest corp de cercetări în creștere care pun sub semnul întrebării capacitatea oamenilor de a folosi AI fără a-și compromite propriul set de abilități. În studiul său, sistemele AI au ajutat la identificarea polipilor pe colon prin plasarea unei casete verzi în jurul regiunii unde ar putea fi o anomalie. Pentru a fi clari, Romańczyk și echipa sa nu au măsurat de ce endoscopiștii s-au comportat astfel, deoarece nu anticipaseră acest rezultat și, prin urmare, nu au colectat date despre motivul pentru care s-a întâmplat.
În schimb, Romańczyk speculează că endoscopiștii s-au obișnuit atât de mult să caute caseta verde, încât atunci când tehnologia nu a mai fost prezentă, specialiștii nu au mai avut acel indiciu pentru a acorda atenție anumitor zone. El a numit acest lucru „efectul Google Maps”, comparând rezultatele cercetării sale cu schimbările pe care le-au făcut șoferii trecând de la era hărților pe hârtie la cea a GPS-ului: mulți oameni se bazează acum pe automatizare pentru a arăta ruta cea mai eficientă, în timp ce acum 20 de ani trebuiau să o găsească singuri.
