sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
”Procedura de achiziție publică s-a desfășurat cu respectarea normelor legale privind achizițiile publice, iar eventualele abateri nu reprezintă decât aspecte de natură administrativă și care implică remedii administrativ-jurisdicționale, inclusiv prin contestarea în fața instanței civile”, este concluzia procurorului care a clasat dosarul BMW-urilor de la DNA, potrivit ordonanței consultată de G4media.ro.
Procurorul a verificat licitația prin care Poliția Română a cumpărat între 300 și 600 de autoturisme BMW de la dealerul Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt, amicul președintelui României Klaus Iohannis. În cele din urmă, a clasat ancheta pentru abuz în serviciu.
Procurorul de caz este Paul Dumitriu, numit adjunct interimar al DNA în acest an. El a fost șef de secție în cadrul DNA pe vremea lui Kovesi. În trecut, procurorul Dumitriu a fost consilierul fostului ministru al Justiției Monica Macovei.
O altă anchetă rămâne deschisă la Parchetul European
La Parchetul European există însă o altă investigație privind o posibilă fraudă cu fonduri europene. Potrivit unui răspuns al Poliției pentru Europa Liberă, până acum, IGPR a achitat 288 de BMW-uri, însă cu fonduri naționale, nu europene. Surse citate de Europa Liberă susțin că Poliția va solicita decontarea achiziției din fonduri europene abia după ce va primi toate autoturismele contractate. „Domnul Bode nu vrea să ajungă pe mâna doamnei Kovesi (șefa Parchetului European). Dacă cere bani la rambursare, achiziția va fi investigată de Parchetul European”, a speculat liderul USR Cătălin Drulă.
Cât a costat un BMW
Prețul unui autoturism BMW 320 i Xdrive, achiziționat de Poliție – berlină, fabricație 2022, tracțiune integrală, cutie automată în 8 trepte, cu sisteme de avertizare acustico-optică, inscripționat cu însemnele Poliției Române, cu acumulator suplimentar și un set de anvelope de iarnă – a fost de 32.000 de euro, fără TVA, potrivit documentului consultat de G4media.ro.
Dacă adăugăm TVA de 19 %, prețul sare de 38.000 de euro. Acum, pe piața liberă, prețul unui astfel de autoturism cu TVA inclus pleacă de la 36.900 de euro.
Valoarea totală a acordului cadru (contract de tip abonament pe 2 ani) prin care Poliția Română poate cumpara la acest preț minimum 300 de autoturisme și maximum 600 se ridică la 10 milioane de euro. Contractul a fost semnat în iulie anul trecut, pe vremea când ministru de Interne era Lucian Bode (PNL).
De ce au clasat procurorii DNA ancheta privind abuzul în serviciu
Anchetatorii au verificat documentele licitației, au analizat punctele de vedere ale contestatarilor (politicieni precum liderul USR, Cătălin Drulă, Direcția Generală Organism Intermediar pentru Transport din Ministerul Transporturilor, Sindicatul polițiștilor Europol, presa) și ale IGPR și, în cele din urmă, au dat dreptate Poliției Române.
O licitație controversată
Contestatarii licitației au susținut că licitația ar fi fost trucată prin introducerea în caietul de sarcini a unor specificații tehnice restrictive, care ar fi eliminat concurența și ar fi favorizat anumiți producători de autoturisme, precum:
- cutie de viteze automată cu 8+1 trepte
- tracțiune integrală 4×4
- ampatament (distanța dintre roți) de minimum 2.800 mm și maximum 3.000 mm
- lațime de minimum 1.800 mm și maximum 2.100 mm
- înălțime de minimum 1.410 mm și maximum 1.450 mm
- lungimea de minimum 4.500 mm și maximum 4.800 mm
”Combinația acestor aspecte tehnice foarte specifice restrânge în mare măsură concurența, deoarece, prin comparația vehiculelor similare de clasă cu vehiculul oferit de S.C. Automobile Bavaria S.R.L. (BMW seria 3), rezultă următoarele:
– cerința din specificațiile tehnice cu privire la necesitatea unei cutii de viteze 8+1 exclude un număr mare de vehicule de clasă similară (de la Audi, Volkswagen și Mercedes, precum și toate vehiculele Porsche comparabile (…)
– cerința privind apatamentul exclude, de exemplu, autovehicule preum Skoda Octavia (utilizat de alte forțe de poliție) (…)
– cerința de lungime a exclus alți potențiali producători”, a arătat raportul de control al Direcției Generale Organism Intermediar pentru Transport din Ministerul Transporturilor.
Citește raportul de control DGOIT în întregime aici.
Cum s-a apărat Poliția
IGPR a explicat faptul că și-a dorit un autoturism puternic și sigur. În plus, specificațiile tehnice nu au redus competiția la un singur producător, ci la 5 – a precizat IGPR.
”Tracțiunea integrala conferă manevrabilitate maximă în condiții de condus operativ (extrem pentru Poliție), dar și în cazul unor manevre bruște sau frânări puternice, pe carosabil uscat, ud sau acoperit (…)
Cutia de viteze automată permite polițistului desfășurarea altor activități operative în timpul conducerii, respectiv utilizarea stației de emisie recepție, comanda semnalelor acustice și luminoase, etc.
Cutia de viteze cu 8+1 rapoarte conduce la o economie mai mare de carburant și o limitare a pierderii din putere a motorului (…)
Dimensiunile au fost stabilite în raport cu dimensiunile categoriei și clasei de vehicule berlina AA, cu cinci locuri, pentru a asigura spațiul necesar în condiții normale de exploatare pentru polițiștii echipați cu mijloacele din dotare. Limitele dimensiunilor au fost introduse deoarece existau variații ale caroseriilor de la o versiune la alta ale aceluiași tip de vehicul, variații ce pot fi determinate inclusiv de dimensiunile componentelor: anvelope/jante, cursa/tipul suspensiei și dotările caroseriei etc (…)
Toate acestea s-au avut în vedere pentru desfășurarea activităților operative ale poliției, pentru care sunt utilizate autovehiculele în condiții extreme. Realizarea misiunilor în condiții extreme trebuie să fie și în concordanță cu încadrarea în nivelul de consum de carburant si eficiență care ar fi determinat costuri mari pentru întreținerea acestora. Cu alte cuvinte este nevoie de un autovehicul care să poată desfășura misiuni operative în condiții extreme dar și să se asigure un consum optim, adecvat de carburant și consumabile (…)
La momentul lansării procedurii de achiziție a autospecialelor existau pe piață și se încadrau la toate specificațiile tehnice, cel puțin 5 modele de vehicule, respectiv: Mercedes clasa C, Alfa Romeo Giulia, BMW seria 3, Jaguar XE, VOLVO 560, conform specificațiilor tehnice cuprinse ca minim în documentație (…)
În evaluarea OIT (Organismul Intermediar pentru Transport – n.r.) specificațiile tehnice supuse analizei au fost stabilite ca discriminatorii fără a se realiza o raportare la necesitățile structurii beneficiare, respectiv poliția rutieră și nici prin raportare la proiectul tehnic depus odată cu cererea de finanțare”, a arătat IGPR în răspunsul la raportul de control al Direcției Generale Organism Intermediar pentru Transport din Ministerul Transporturilor.
Concluzia procurorului DNA
În esență, anchetatorii au ajuns la concluzia că licitația s-a făcut cu respectarea legii, poliția și-a dorit un autoturism puternic și sigur, iar competiția economică nu a fost restrână la un singur producător, ci la mai mulți.
”Având în vedere aprobarea contractului de finanțare, la data de 25.10.2021, I.G.P.R. a publicat anunțul de participare la licitație deschisă pentru achiziția celor 300 de autospeciale, procedură anulata la 26.11.2021 deoarece nu a fost depusă nicio ofertă, deși pe piața auto existau producători ce îndeplineau cerințele tehnice (Ex.: Alfa Romeo Giulia, BMW 320i Xdrive, Jaguar XE, Volvo S 60 și Mercedes C 300 4 Matic).
Relevantă în modalitatea de elaborare a specificației tehnice pentru stabilirea unor cerințe minime/maxime ale caracteristicilor constructive ale tipului de autoturism necesar autorității contractante (Ml) este analiza comparativă efectuată în anul 2021 cu privire la trei autoturisme de pe piața auto.
Asțfel, la cerința pentru înălțime (min.1410 – max.1450 mm) se încadrau BMW (1443 mm), Jaguar (1410 mm), Alfa Romeo (1438 mm).
La cerința performanțele motorului (putere maximă: min.130 kw, respectiv cuplu mim: 290 Nm), se regăsesc aceleași trei mărci cu următoarele valori: BMW (135 kw, 300 Nm), Jaguar (186 kw. 365Nm), Alfa Romeo (208,8 kw, 400 Nm).
Specificația tehnică a fost elaborată cu respectarea cerințelor minimale din proiectul tehnic depus în anul 2020, anexat cererii de finanțare”, se arată în ordonanța DNA de clasare.
Procurorul a explicat de ce Poliția a ales aceste specificații tehnice
”La elaborarea cerinței referitoare la caracteristicile cutiei de viteze: minim 8+1 trepte s-a avut în vedere performanța acesteia, respectiv faptul că o cutie de viteze cu mai multe trepte asigură o accelerație performantă la plecarea de pe loc, iar treptele superioare contribuie la asigurarea unei economii mai bune de combustibil în condiții de exploatare intensă, obținându-se totodată creșterea duratei de viață a motorului.
În ceea ce privește caracteristicile dimensionale ale autoturismului (lățime, lungime, înălțime, ampatament) și calitățile dinamice (cuplu motor, cai putere, forță de tracțiune etc.), s-a avut în vedere asigurarea unui grad, optim de stabilitate, manevrabilitate, aerodinamicitate redusă, determinând implicit capabilități de dezvoltare a unor viteze superioare și în același timp consum redus de carburant”, se arată în ordonanță.
În plus, cerințele ca autovehiculul să aibă tracțiune integrală și cutie cu 8 trepte erau trecute și în contractul de finanțare europeană semnat de fostul ministru Cătălin Drulă, unul dintre contestatarii ulteriori ai licitației.
”În data de 05.07.2021, s-a semnat Contractul de finanțare nr. (…) între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Inspectoratul General al Poliției Române, având reprezentanți, de drept pe domnul Cătălin DRULĂ, ministrul transporturilor și. infrastructurii și chestorul de poliție Benone — Marian MATEI inspectorul general al Poliției Române.
În Contractul de finanțare se regăsesc mențiuni referitoare la unele aspecte tehnice ale proiectului: 300 de autospeciale dotate eu sisteme de avertizare acustică și luminoase, tracțiune integrală (4×4), cutie automată (8+1) trepte, caracteristici dimensionale; etc., așa cum au fost prevăzute în proiectul tehnic încărcat în sistemul dedicat (format PDF) încă din data de 30.09.2020”, se arată în ordonanță.
Potrivit DNA, chiar Direcția Generale Organism Intermediar pentru Transport din Ministerul Transporturilor a ajuns la concluzia că a licitația a respectat legea, dar a constat unele abateri administrative care ar restrânge competița economică, dar care pot fi contestate în instanțele civile de către eventualii producători de automobile nemulțumiți că nu s-au încadrat în cerințele impuse de Poliție.
”Aspectele rezultate din analiza Direcției Generale Organism Intermediar pentru Transport din cadrul Ministerului Transportului și Infrastructurii, care a stabilit că (…) în cadrul procedurii de achiziție publică s-ar fi utilizat unele criterii de calificare, selecție, atribuire sau condiții de executare a contractelor sau a unor specificații tehnice care nu sunt discriminatorii (…), dar care ar restricționa accesul unor operatori economici, sens în care s-a și aplicat sancțiunea, contestată legal de către IGPR, prevăzută de lege constând în o reducere procentuală de 10% din valoarea acord cadru de furnizare produse nr. (…)/04.08.2022 având ca obiect furnizare Autospeciale, nu fac decât să confirme că procedura de achiziție publică s-a desfășurat cu respectarea normelor legale privind achizițiile publice iar eventualele abateri nu reprezintă decât aspecte de natură administrativă și care implică remedii administrativ-jurisdicționale, inclusiv prin contestarea în fața instanței civile.
Mai mult, în cauză nu s-au conturat nici indicii care să conducă la concluzia că prin activităţile lor, funcţionarii publici, au obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, discuțiile apărute în spațiul public referitoare la prețul stabilit pe bucată autoturism livrat având un caracter excesiv subiectiv și fără raportare la necesitățile tehnice speciale impuse de activitatea specifică pentru care au fost achiziționate, deși aceste ultime aspecte, așa cum s-a prezentat și în cuprinsul ordonanței au fost minuțios analizate și explicate în faza premergătoare și a derulării procedurii de achiziție publică de către reprezentanții IGPR.
Având în vedere cele de mai sus, rezultă că aspectele ce au stat la baza prezentei sesizării sunt evident de natură civilă, administrativă şi nicidecum de natură penală”, se arată în ordonanța de clasare.
În plus, a explicat procurorul de caz, procedura de achiziție publică nu a fost contestată.
”Faptul că Agenția Națională de Achiziții Publice a verificat ex ante toată procedura și a acordat avizul favorabil iar după finalizarea procedurii nu s-a formulat nicio contestație, în condițiile de transparență optimă a procedurii, reprezintă tot atâtea argumente ale respectării cu rigurozitate a normelor care reglementează achizițiile publice”, se arată în ordonanța de clasare a DNA.