Programul de guvernare elaborat de partidele care vor alcătui Guvernul Bolojan prevede două cote de TVA, creșterea impozitului pe dividende, plata CASS pentru „pensii mari”, arată documentul obținut de Economedia. Va fi impozitat profitul „excesiv” al băncilor, deși nu este clar cum este definit profitul excesiv. Va fi redus în medie cu 20% numărul angajaților din administrația publică
centrală. Vor fi reduse sporurile „exagerate”.

• Descarcă de aici documentul integral – final

Varianta finală menționează că vor exista doar două cote de TVA, însă nu le mai menționează. O variantă de lucru prevedea TVA de 9% pentru alimente, medicamente, energie și lemn de foc, în timp ce toate celelalte produse și servicii vor avea TVA de 19%.

Noua variantă menționează creșterea impozitului pe dividende, fără să menționeze, o cotă. Varianta de lucru prevedea o creștere de la 10% la 16%.

Se prevede și că se va plăti CASS pe „pensii mari”. Anterior era prevăzută o cotă de 10% pentru pensiile peste 4.000 lei.

---

Știrea inițială

Important! Precizăm că lista măsurilor face parte dintr-o variantă încă în lucru, iar acesta nu este un document definitiv.

Lista măsurilor:

CONSOLIDARE FISCALĂ

Ajustări de taxe

• a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
• b. Creștere accize cu 10%;
• c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
• d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
• e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
• f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
• g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

Plafonarea pensiilor și salariilor

CREȘTEREA VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ȘI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

19. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național
a. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
b. Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
c. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
d. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);
e. Standarde de cost revizuite;
20. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;
a. Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);
21. Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

22. Măsuri 2025
a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

23. Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;
24. Revizuirea Codului muncii;
25. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;
26. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
27. Modificarea legii dialogului social;
28. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

29. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
30. Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
31. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
32. Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
33. Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;
34. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;
35. „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
36. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
37. Auditarea activelor;
38. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
39. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

40. Reformarea ANCOM, ASF, etc.
41. Modificarea legilor de funcționare;
42. Limitarea salarizării;
43. Reducerea personalului suport;
44. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

45. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).
46. Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;
47. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
48. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor
49. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea perfomanței.

PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

50. Creșterea performanței spitalelor
a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
b. Plata funcție de performanță pentru medici;
c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
d. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
e. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
b. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
c. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
a. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
c. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
e. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

54. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc
a. Reducere perioadei de șomaj;
b. Reglementarea acordării concediilor medicale;
c. Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;
d. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
e. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
f. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

55. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;
56. Creșterea capacității de control a ANRM;

REFORMA PENSIILOR SPECIALE

57. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
58. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
59. Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
60. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
61. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;

PRIORITĂȚI GUVERNAMENTALE PE ARII SECTORIALE

FINANȚE

Obiective generale

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Rolul său va fi esențial în reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, într-un context marcat de presiuni inflaționiste, de ajustarea deficitului bugetar și de obligațiile asumate prin PNRR și Semestrul European. Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relației stat-contribuabil și de reorganizare a cheltuielilor publice în funcție de impactul socio-economic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidență, eficiență în colectare, reducerea risipei și parteneriate solide cu mediul privat și autoritățile locale. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF / AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.

2. Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi.

3. Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activitatii de asistenta contribuabili la nivelul Ministerului Finantelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor

   1. Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

      1. in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.

      2. Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

   2. Centralizarea deciziilor pentru:

      1. Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală

      2. Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

   3. Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;

   4. Stabilirea de indicatori de performanță;

5. Reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale:

   1. 1. Depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere

      2. Reducerea cazurilor de exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante

      3. Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control

      4. Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal

6. Asigurarea sustenabilitatii datoriei guvernamentale prin:

   1. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.

   2. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe

   3. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Programe de finanțare /dezvoltare/prioritare

1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor nationale, scheme de ajutor de stat si proiecte de investitii cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare.

3. Conditionarea demararii programelor noi de finantare de evaluarea impactului economic si social al fiecarui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsuri de dezvoltare

1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie.

2. Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investitii si Dezvoltare.

3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

Acțiuni pentru companii / instituții subordonate

1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanta ce trebuie raportati de catre institutiile subordonate si companii

2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.

3. Reducerea numarului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numarului membrilor in consiliile de supraveghere remunerate

4. Monitorizare obiectivă si continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor / autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică / lunară / trimestriala a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor.

5. Numirea, evaluarea si remunerarea administratorilor executivi si neexecutivi prin raportare la mediul concurential. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executive si neexecutivi in functie de specificul activitatii acestora.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

1. Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie.

2. Limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere – urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar si a administratiei:

   • consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spe vânzare.

   • administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și pînă la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalejelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucarea datelor.

3. Imbunatatirea relatiei cu contribuabilul prin:

   • Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului

   • Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati

   • Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica

   • Internet banking si validarea stingerii creantelor in termen scurt dupa efectuarea platilor prin utilizarea unor scheme de plati existente si modificarea unor norme legislative

   • Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acesta a masurilor de remediere si comunicarea in timp real cu sistemul bancar in cazul contribuabililor care inregistreaza debite restante.

4. Scaderea evaziunii prin:

   • Valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor

   • sistem de atentionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanti care sa sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului

   • introducerea obligatiei de publicare a tuturor informatiilor / autorizatiilor, date de identificare a societatii care vinde online sub anumite platforme (ex. Emag, Altex, Facebook Market etc) similar magazinelor cu desfacere fizica a produselor si de inregistrare a rezidentei fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania.

   • Trasabilitate financiara pentru tranzactiile efectuate prin platforme online cu corelatie intre sistemul bancar, firmele de curierat si sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite in activitatea comerciala pe baza extrasului de cont.

Altele

1. Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetara 2025–2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate, și publicarea indicatorilor cheie de performanță.

3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

4. Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

5. Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

6. Introducerea in control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societatilor intrate in proces de insolventa pe baza de analiza de risc

7. ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

8. Centralizarea planurilor de control

9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local.

10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

11. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

14. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi);

15. Combatere evaziunii fiscale în industria de servicii;

16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizare evaziune fiscală;

17. Lege insolvență modificată – înăsprire regim și evitare insolvențe în cascadă;

18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.

AGRICULTURĂ

Obiective generale

Modernizarea sistemului de irigații. Sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean,

2. 2.Reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR. În funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți.

Măsuri de dezvoltare

1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare

2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie.

3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme.

4. Continuarea programului INVESTALIM;

5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic – alocare 600 milioane euro din fonduri europene,

6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene,

7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor,

8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale si secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile ;

9. Regândirea programului AgroInvest prin: Garantarea de către stat a creditelor de investiții; Acordarea de credite avantajoase;

10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

Îmbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ

Obiective generale

Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțatePăstrarea unui ritm constant a acestor investiții reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocareimportantă misiune pentru într-oo guvernare responsabilă.

Reforme /reorganizări / comasări

1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte;

2. Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaților;

3. Plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine;

4. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a celeorlalte companii din subordinea Ministerului.

5. Consilii de administrație din profesioniști;

6. Reducere CA-uri, comitete;

7. Transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

8. Limitare indemnizații și salarizare;

9. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;

10. Reducere subvenții și creșterea eficienței;

11. Audit active;

12. Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiționat de cadrul legislativ european. Soluții alternative – taxă fixă/bilet outgoin;

13. Creștere valoare – taxă rovignetă;

14. Plafonarea pensiilor și salariilor;

15. Testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat;

16. Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

17. Optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare.

18. Optimizarea structurii organizaționale. Structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unități.

19. Automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni.

20. Reforma sistemului de taxare a transportului.

21. Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.

22. Îndeplinirea tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109).

Măsuri accelerare absorbție fonduri europene

1. Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea “sărăciei în transporturi” prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă – redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziționarea de material rulant, pentru creșterea accesibilității comunităților defavorizate și izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare și de educație ale acestora.

2. Înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru Modernizare.

3. Stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză- autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

4. Stații de reîncărcare mediul privat. finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

5. Instalarea stațiilor de reîncărcare/ încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru Modernizare

6. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu utilaje și echipamente cu emisii zero.

7. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero.

Acțiuni pentru companii/instituții subordonate

Restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

1. Integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței; Automatizarea prin robotic process automation (RPA) și Inteligența Artificială (AI)

2. Investiții în tehnologii inovative: Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu. Finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control

3. Înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR);

4. Spații de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne.

Corelarea strategiilor în transporturi

Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute.

Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

Vom ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale.

Mobilitate militară

Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

În sprijinul funcționării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobilității militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor „Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații” și „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene

1. Continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și creșterea calității vieții cetățenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale.

2. Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane.

3. Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune.

Fără a ne limita la această enumerare, investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:

Rutier

• Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
• Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
• Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
• Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni
• Autostrada Timișoara – Moravița
• Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
• Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu
• Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila
• Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Feroviar

• Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
• Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
• Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
• Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
• Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
• Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
• Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

Material rulant

• Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

Metrou

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai

• Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu

• Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon

• Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

Aerian

• Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București
• Dezvoltarea terminalelor cargo

Naval

• FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului

• Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

ENERGIE

Obiective generale

Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, a inițiat și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung. Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

1. Restructurarea și optimizarea companiilor și instituțiilor din subordine

Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.

1. Optimizarea costurilor și managementului: se urmărește reducerea cheltuielilor administrative (TESA și conducere) cu 20–30% și diminuarea cheltuielilor operaționale (protocol, sponsorizări). De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată.

2. fuziuni și reorganizări: sunt prevăzute fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

3. analiza de eficiență: se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate central și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare.

4. reforma guvernanței corporative: se vor asigura profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE și se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanță. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate.

5. reducerea risipei: se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu-și ating indicatorii de performanță, se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate. Se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu excepția investițiilor).

6. reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiții în domeniul energetic. Abrogarea legislației prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual.

7. Situația specială a companiilor în insolvență/reorganizare/faliment: Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare. Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).

2. Creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic

România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

1. Energie nucleară:

   • retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4.

   • dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare.

   • construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud).

   • soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.

2. Petrol și gaze:

   • valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027.

   • construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Ișalnița – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80MW și Mintia – 1734 MW).

3. Energie regenerabilă (eoliană și solară):

   • instalarea a peste 5000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM.

   • dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare.

   • construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere.

   • finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.

   • identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene.

4. Energie hidroelectrică:

   • finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (ex: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani).

   • construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial.

5. Energie din cărbune:

   • implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune.

   • modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară.

   • punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.

3. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție

Se vor face investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice.

1. dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica.

2. dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei).

3. creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale.

4. continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul Național “Anghel Saligny”.

5. modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (ex: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea).

IV. Liberalizarea pieței, concurența și protecția consumatorilor

Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori.

1. transparentizarea prețurilor: dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri.

2. stimularea concurenței prin implementarea mecanismului de piață tip market maker.

3. reforma componentelor de cost: propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (ex: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție, achizitor unic pentru CPT).

4. responsabilitatea companiilor: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor.

5. protejarea consumatorilor vulnerabili:

   • definirea unui mecanism de protecție după expirarea plafonării-compensării (30 iunie 2025 pentru electricitate, 31 martie 2026 pentru gaze).

   • revizuirea și definirea Legii consumatorului vulnerabil și ajustarea venitului mediu net.

   • realizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili.

6. prioritizarea investițiilor în stocare pentru prosumatori;

7. adaptarea legislației și a actelor normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice, să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili;

8. rolul ANRE: Încurajarea ANRE și Consiliului Concurenței să supravegheze strict piața. Se propune digitalizarea ANRE și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Soluții includ platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări

V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare și guvernanță

1. digitalizarea proceselor: dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) și pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice.

2. simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă.

3. digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă și migrarea tuturor datelor în Cloud-ul Privat Guvernamental.

4. securitatea cibernetică în energie: Înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și crearea de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale.

5. utilizarea de soluții disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche. Adoptarea în AGA companiilor de stat a unui plan de recovery, măsuri și politici cyber și digitalizare a proceselor și datelor vehiculate.

6. implementarea unei soluții de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă.

VI. Dezvoltarea resurselor umane și tranziția justă

1. formare și recalificare:

   • actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă (ex: minerii din Gorj, Dolj, Hunedoara) prin Programul Național „Solidaritate și Competențe”.

2. mobilitate și parteneriate:

   • colaborarea cu universități și mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică și stagii.

APĂRARE

Context

Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate și reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al doilea război mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situația de securitate la granițele României și pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluție negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluție de pace care să nu conțină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluție ar avea consecințe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova și va afecta și securitatea României.

Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunță în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acțiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertății de navigație, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

La nivel aliat, suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea și securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO. La nivel convențional, gestionarea amenințărilor și riscurilor de pe continent vor cădea mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiții mai mari și un efort de solidaritate națională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune și contribuția la apărarea colectivă.

⁠

Obiective generale

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.

2. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.

3. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE.

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică.

5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice.

6. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.

7. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale.

8. Creșterea atractivității funcției militare.

Obiective strategice pe plan intern

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.

2. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

 Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. 

3. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României

• Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor.

• Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice.

• Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre.

Obiective strategice pe plan internațional

 1. Consolidarea posturii strategice a României

România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale.

2. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE

• • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

  • Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi.

  • Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă.

3.  Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.

• • Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.

  • Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.

  • Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice.

  • Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora.

  • Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacității sale de apărare.

⁠Reforme și reorganizări

1.       Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete Mistral;

2.       Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;

3.       Analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;

4.       Analiza eficienței la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universități). Evaluare în baza unor indicatori de performanță, redimensionarea personalului și folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;

5.       Centralizarea la nivelul categoriilor de forțe/ordonatori secundari a unor responsabilității administrative ale structurilor de forțe, în echilibru cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);

6.       Crearea unui sistem integrat de achiziții pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;

7.       Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziției de armament și muniție. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.

8.       Adaptarea cadrului legislativ;

9.       Audit pentru stabilirea și eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziție/ reluarea acestora și a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag și are un impact asupra costului final, prin majorarea prețului de achiziție după o perioadă de timp).

10.  Modificare legislativă pentru achiziționarea opțională de servicii de asistență juridică la contractele de achiziție care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);

11.  Adaptarea structurii de comandă și control a Armatei României la noile cerințe NATO privind capacitatea de reacție rapidă, prin reorganizarea eșaloanelor de conducere și a zonelor de responsabilitate operațională;

12.  Reformarea sistemului de recrutare și încorporare, prin digitalizarea proceselor și atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice și IT;

13.  Reorganizarea și eficientizarea Direcției Generale pentru Armamente în pregătirea și depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producție muniție, tehnică militară, construcție infrastructură, cercetare-dezvoltare și digitalizare.

⁠Programe de finanțare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore

1. 1. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.

   2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităților oferite de instrumentul financiar SAFE. 

   3. Conectarea la oportunitățile generate de parteneriatele strategice și la inițiativele și instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum și NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).

   4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Fetești, într-un hub pentru instruirea piloților de aeronave F-16 din statele NATO și partenere, asigurând totodată și creșterea interoperabilității între aliați.

   5. Susținerea demersurilor inter-instituționale pentru înființarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.

   6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic.

   7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce privește proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară și dezvoltarea capabilităților de contra-mobilitate.

   8. Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorții guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării și dezvoltarea capacităților de microproducție strategică.

   9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

Creșterea calității vieții personalului militar și civil în scopul atractivității funcției militare

1. 1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcției militare. Atractivitatea, coeziunea și moralul forțelor armate se vor realiza și pe baza creșterii prestigiului, respectului profesiei militare și a predictibilității carierei. Acestea se bazează pe principiile competenței profesionale și a unui nou contract social cu membrii structurilor de forță, care să fie atractiv și angajant, inclusiv în ceea ce privește evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate și pregătite din sistemului militar.

   2. Dezvoltarea resursei umane a MApN și a rezervei naționale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar și a majorării nivelului forțelor profesioniste ale României, proporțional nivelului amenințărilor curente și a resurselor disponibile.

   3. Educația și cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul național și criteriile de performanță internaționale pe dimensiunea strategică, dar și pe dimensiunea tehnologică și operațională. Învățământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată și din afara mediului militar.

   4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniștilor din zone profesionale civile și prin crearea simbiozei între culturile și pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcției militare.

ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ȘI TURISM

1. Digitalizare, Comunicații, IT

Obiective generale:

1. Atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului;

2. Reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie;

3. Aerisirea interacțiunii birocratice cu statul, care duce la o creștere a productivității și la trasabilitatea evaziunii fiscale;

4. Poziționarea României ca lider regional în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice;

5. Prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente;

6. Creșterea semnificativă a Poștei Române în cota națională de piață a serviciilor poștale;

7. Asigurarea utilizării limbilor minorităților naționale și a limbilor de circulație internațională în platformele digitale din administrația publică.

Rezultate așteptate până în 2027:

• Echivalent DESI +15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital);

• Firma într-o zi: o zi de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi;

• Funcționalizarea și extinderea platformei naționale pentru telemedicină;

• 50% din serviciile publice complet digitalizate;

• +15% productivitate în IMM-urile digitalizate;

• 50% din administrația publică să aibă competențe digitale de bază;

• 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală;

• Standardizare clară pentru echipamente și costuri;

• 40% reducere la costurile cu licențele IT – fără risipă, fără achiziții de dragul achiziției;

• Acord guvernamental cu platforme de licențiere – eficiență, claritate, transparență;

• Operaționalizarea platformei naționale de interoperabilitate și a registrelor de bază digitalizate;

• Operaționalizarea Punctului Digital Unic și dezvoltarea portofelului digital (e-wallet);

• Indicatori clari de urmărire a evoluției acestor obiective;

• Popularea cloud-ului guvernamental cu aplicații migrate din instituțiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare

Unde suntem?

Printre ultimele țări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI măsurat anual, transformat de curând într-o altă unitate de măsură, raportată la starea deceniului digital).

Care este o perspectivă rezonabilă?

Dacă reușim să creștem gradul de digitalizare până la media țărilor UE, am genera o creștere a PIB-ului cu 3% (studii McKinsey – Digital Challengers on the next frontier – Perspective on România , OECD – Digital Economy Outlook 2024, Banca Mondială – Country Diagnostic). Ar însemna 11 miliarde de euro anual. Comparație ușor de înțeles: tot sistemul de Educație consumă 3% din PIB-ul României.

1. Avem bani – 500 de milioane de euro din PNRR deja contractați pentru cloud-ul guvernamental;

2. Avem o școală excelentă de inginerie și un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informației;

3. Avem materia primă critică ce sparge bariera tehnologică actuală în industria microprocesoarelor și a inteligenței artificiale – grafitul, din care, de curând, se extrage grafenul – materia primă rară care deschide noi orizonturi de performanță tehnologică.

Ce trebuie făcut?

O schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituții cu responsabilități suprapuse, care nu comunică între ele și care fac investiții redundante, la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor.

Digitalizarea este o singură limbă, dar în România fiecare instituție „vorbește” limba ei în zona de digitalizare, ajungându-se la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunități și se frânează economia. Avem capacitatea să construim autostrăzi digitale între instituțiile statului: conectăm bazele de date existente izolat în instituțiile statului pentru ca tehnologia existentă în soluțiile Platform as a Service (PaaS) să dezmorțească fluxurile birocratice și să ajute mediul economic în relația cu statul român.

1. Platformă unică pentru toate serviciile publice;

2. Crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituții publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice);

3. Foi de parcurs pentru migrarea autorităților centrale și locale în cloud-ul guvernamental și pentru debirocratizarea serviciilor publice;

4. Prioritizarea serviciilor publice esențiale pentru transpunerea în serviciu electronic;

5. Automatizarea proceselor interne din administrația publică prin RPA (Robotic Process Automation) și AI;

6. Consolidarea securității cibernetice la nivel instituțional;

7. Consolidarea hub-urilor de inovare digitală;

8. Transparență și implicare civică – platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă și feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri și presă;

9. Crearea unui sistem național de indicatori clari de progres

10. pentru urmărirea evoluției obiectivelor;

11. Colaborare mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologiei;

12. Alfabetizare digitală pentru vârstnici și persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor și ONG-urilor;

13. Programe naționale de formare digitală pentru angajații din administrație și mediul privat, cu măsurarea randamentului;

14. Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poștei Române;

15. Ghișeu universal – interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituțiilor cu sistemele Poștei, pentru a furniza orice serviciu cetățenilor, la orice oficiu poștal;

16. Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităților de front-office la Poșta Română, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toți cetățenii

2. Poșta Română – consolidare logistică în regiune:

1. Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române (similar unor modele consacrate precum DHL, FedEx, Supernova Airlines, SF Airlines etc.);

2. Interconectarea regiunilor României la fluxul internațional de mărfuri, prin înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poșta Română;

3. Poziționarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE și NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanțarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE;

4. Actualizarea catalogului național al serviciilor publice, cu toate serviciile administrației centrale (12 luni) și adoptarea cadrului legislativ (3 luni);

5. Crearea registrului instituțiilor / autorităților / entităților publice (12 luni);

6. Operaționalizarea Registrului Aplicațiilor Informatice pentru serviciile publice (12 luni);

7. Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI) și finanțarea interconectării cu celelalte registre de bază;

8. Autentificarea prin metodă unică (ROeID și/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului;

9. Reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administrația publică;

Primii pași pentru realizare:

1. Ridicarea digitalizării la rang de prioritate națională în Guvernul României, pentru ca instituțiile externe Ministerului Digitalizării și Telecomunicațiilor să răspundă responsabil solicitărilor de interconectare și adaptare a serviciilor necesare;

2. Responsabilizarea, în fiecare etapă decizională, a oamenilor competenți;

3. Stimularea cercetării prin reducerea taxării pentru segmentul de cercetare din tehnologie

Următorii pași și metode pentru a se întâmpla ceea ce trebuie făcut:

1. Fiecare instituție va avea un scor public al gradului de digitalizare (servicii, viteză, interconectare);

2. Publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administrației;

3. Legarea unei cote de finanțare de scorul obținut („bugetare pe performanță digitală”);

4. Din 2026, se va aplica principiul „digital by default”: serviciul public trebuie să fie, prin lege, disponibil online și se aplică principiul

5. „once only”;

6. Traininguri offline mobile: Caravana Digitalizării – există o categorie largă de persoane fără competențe digitale de bază – colaborare cu primării, biblioteci și poștă;

7. Micro-certificări digitale pentru angajați (cu stimulente) – pachet de

8. „competențe digitale minime” necesare pentru funcționari publici, profesori, angajați în IMM-uri;

9. Certificare digitală recunoscută național, cu stimulente: bonusuri salariale, puncte pentru promovare, reduceri fiscale pentru firmele care oferă angajaților training;

10. Conectarea statului român la rețelele de sateliți ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre, monitorizarea climatică, sistem energetic și agricultură;

3. Economie, antreprenoriat și turism

Guvernanță corporativă companii de stat

A. Audit extern obligatoriu + rating de performanta

1. Toate companiile cu pierderi mai mult de 2 ani trebuie auditate extern.

2. Se introduce un sistem de rating (A–E) privind performanța operațională.

3. Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parțială.

4. Plafonarea indemnizațiilor brute și eliminarea indemnizațiilor variabile aprobate prin AGA;
5. Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă; 
6. Oprirea celui de-al 13-lea, al 14-lea salariu și alte bonusuri și prime nejustificate de performanță;
7. Oprirea capitalizării companiilor cu datorii și pe pierderi;
8. Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice;

B. Profesionalizarea conducerii

1. Eliminarea numirilor politice fără competență tehnică/economică.

2. Fiecare CA va fi diminuat ca dimensiune si va avea un target anual legat de: EBITDA, investiții, atragere fonduri externe.

3. Contractele de mandat includ bonusuri de performanță și penalități reale;

4. Limitarea numarului și salariilor consilierilor unui director general

C. Transformare în centre de producție de stat cu cerere garantata

Unele companii (din industria de apărare, minieră non-energetică) pot deveni furnizori ai statului sau ai unor lanțuri europene de aprovizionare, cu contracte ferme.

D. Lichidare inteligentă și transparentă

1. Pentru companiile fără viitor, cu pierderi anuale constante, procesul de închidere trebuie făcut:

   • transparent, cu evaluări externe;

   • corect social (plăți compensatorii, reconversie profesională);

   • util – clădirile/terenurile reintrate în circuit economic.

2. Susținerea dezvoltării unor campioni economici regionali în domenii strategice, prin politici comerciale active, investiții și parteneriate regionale.

Programe de dezvoltare

1. Program strategic pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice;

2. Un plan național de investiții și parteneriate strategice în producție, logistică și inovație în apărare;

3. Accelerarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea capacităților de producție din domeniul dual (civil și militar);

4. Integrarea industriei de apărare în lanțurile europene de aprovizionare.

5. Un program dedicat pentru sprijinirea investițiilor productive ale Diasporei care se întoarce în țară;

6. Crearea unui sistem de consultare constantă și instituționalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice;

7. Continuarea operaționalizării Organizațiilor de Management al Destinației (OMD)

8. Susținerea investițiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României.
9. Sustinerea dezvoltarii domeniilor schiabile care sa absoarbă impactul economic in zonele aflate în tranzitie energetică

10. Susținerea inovării și a Start-up-urilor în tehnologie

DEZVOLTARE, ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ȘI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ

Obiective generale

1. Digitalizarea activității ministerului, prin intermediul unei platforme digitale pentru formalizarea unor răspunsuri la adrese/petiții/solicitări cu un grad mare de repetiție sau cu conținut general, de natură legislativă sau normativă, precum şi a procedurilor privind derularea programelor din cadrul ministerului.

2. Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System – Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate) în colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizată a investițiilor.

3. Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care conține reglementări semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administrației centrale și locale, asigură și simplifică executarea investițiilor, asigură transparența dezvoltării locale, respectiv, în cazul investițiilor, profesionalizează procedurile de achiziție publică.

4. Creşterea calităţii construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze precum şi a altor obiective de investiții.

Reforme/reorganizări:

1. Crearea unor structuri de suport (juridic, financiar-economic, achiziții publice, managementul resurselor umane, IT) la nivelul ministerelor/ordonatori de credite pentru instituțiile subordonate și UAT-uri cu capacitate mai mare pentru UAT-urile mai mici – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

2. Stabilirea și implementarea unor scheme de personal maximale;

3. Reevaluarea proiectelor CNI;

4. Evaluare și eșalonare proiecte Anghel Salgny;

5. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

6. Introducere indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor – ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție,

7. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);

8. Standarde de cost revizuite;

9. Stimulare performanță ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizare autorizații construire și stabilire corectă a impozitelor;

10. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

11. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

12. Raportarea la numărul real al populației (recensământ);

13. Eficientizarea prin corelarea anuală a numărului de personal la UAT-uri, cu numărul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului inclusiv consiliile județene (OUG 63/2010) – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

14. Desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

15. Adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale pentru asigurarea predictibilității finanțării autorităților locale – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

16. Adoptarea Codului de Procedură Administrativă – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2025,

17. Revizuirea/modificarea/completarea Codului Administrativ pentru eficientizarea acestuia după 6 ani de la intrarea sa în vigoare.

18. Desființarea structurilor publice din subordinea/coordonarea ministerelor organizate la nivel regional – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

19. Salarizare după performanță în administrația publică centrală și locală – adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027,

20. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii.

21. Adoptarea unei noi legi privind statutul funcționarilor publici.

22. Reformarea programelor de formare profesională a salariaților din administrația publică și consolidarea pregătirii aleșilor locali, mai ales a celor care se află la primul mandat – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

23. Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin mutarea competenței de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecărui județ, respectiv la Instituția Prefectului – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

24. Reorganizarea aparatului Instituției Prefectului – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026

25. Eliminarea indemnizației membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

26. Eliminarea remunerării membrilor organismelor cu rol consultativ fără personalitate juridică, constituite la nivel central sau local – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

27. Armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR in sensul asigurării in sensul transparentizării declarațiilor de avere si de interese – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

28. Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei.

29. Organizarea unei evidențe privind personalul contractual din administrația publică la nivelul MDLPA.

30. Reorganizarea și restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi 3 ani la rând și care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare.

31. Reducerea cu 20% anvelopei salariale autorităților publice centrale, referitor la anul 2024

32. Derularea, desfășurarea procedurilor de selecție a administratorilor la toate întreprinderilor publice și centrale.

33. Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice și autorități publice.

34. Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025

35. Corporatizarea regiilor autonome – Potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, întreprinderile publice existente prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG 109/2011 se pot reorganiza de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2023. Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, potrivit prevederilor Legii nr. 187/2023.

36. Revizuirea programelor europene în scopul eficientizării fondurilor europene.

37. Elaborarea cadru normativ pentru realizarea Inventarului Național al Investițiilor necesare pentru dezvoltarea integrată locală, zonală, gestionat de un departament al reformei administrației publice locale coordonat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului sau Secretariatul General al Guvernului.

38. Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaților din administrația publică centrală.

39. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administrația publică centrală și locală.

40. Raportarea normei la poliția locală la 1.500 de locuitori și coordonarea cu poliția națională.

41. Analiza și eficientizarea prioritizării investițiilor din programele naționale, introducerea cofinanțării UAT-urilor la anumite programe, de ex. construirea de stadioane.

Programe de finanțare/ investiții

1. Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), C5, C10, C11, C15

2. Program perioada 2025 – 2026;

3. Prioritizarea, eșalonarea și finalizarea proiectelor din programele naționale (PNDL, Anghel Saligny)

4. Program multianual perioada 2025 – 2030;

5. Modernizarea satului românesc prin, realizarea consorțiilor administrative (Jalon nr. 310 PNRR)

6. Program multianual perioada 2025 – 2029;

7. Programul National de Infrastructură Județeană (asfaltarea drumurilor de pământ)

8. Program multianual perioada 2026 – 2029;

9. Programul Național de Cadastru

10. Programul național de cadastru și carte funciară;

11. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

12. Programul Național Dezvoltare Metropolitană

13. Program multianual pe perioada 2026 – 2030;

14. Programul Național Consolidarea clădirilor cu risc seismic

15. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

16. Programul privind construcţia de locuinţe de serviciu, pentru tineret și sociale

17. Programul național pentru construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii;

18. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

19. Programul național multianual de investiții în așezările informale

20. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

21. Programul național de Construcții de Interes public sau social

22. Program multianual; surse de finanțare se pot constitui din: buget de stat, fonduri rambursabile contractate sau garantate în condițiile OUG nr.64/2007, venituri proprii.

23. Program național de dezvoltare pentru localitățile urbane sub 100.000 de locuitori

24. Program multianual pe perioada 2026 – 2030;

25. Program de dezvoltare a capacității economice a localităților urbane, inclusiv de construiure și înființare de parcuri industriale.

26. Proiect tip de multiplicat.

AFACERI INTERNE

Obiective generale

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esențial în consolidarea securității naționale, în creșterea rezilienței instituționale și în asigurarea unui climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român, cu impact direct asupra încrederii publice și a coeziunii sociale.

DSU va continua sa asigure un rol esențial în consolidarea rezilienței naționale într-un context european și euro-atlantic tot mai complex. MAI-DSU va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem național integrat de urgență, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională, cu implicarea societății.

Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, evoluția DSU și reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanțial la consolidarea arhitecturii sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea tuturor actorilor implicați – de la cetățeni și entități private la actori civili și militari și de la autorități naționale la cele locale.

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual;

2. Revizuirea cadrului de funcționare al Poliției Locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică;

3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale.

   1. 1. Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naționale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii și răspunsului integrat la situații de urgență;

      2. Consolidarea capacității guvernamentale de gestionare eficientă a situațiilor de urgență, inclusiv în ceea ce privește salvarea montană, asistența medicală de urgență și acordarea primului ajutor calificat, prin prevenție și reacție rapidă, adaptate contextului actual;

      3. Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice și financiare, și accelerarea digitalizării la nivelul așteptărilor și solicitărilor societății, după cum urmează:

4. Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAv, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/ punctelor de operare aero-medicale în structuri teritoriale;

• comasarea serviciilor publice (județene și locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean care să asigure răspunsul integrat la nivelul județului;

• reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu;

Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecție și intervenție, interoperabilitate digitală și echipamente pentru intervenții complexe;

2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică și instruire pentru structurile de ordine publică, finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficiență și impact;

3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenții complexe precum și interoperabilitate sistemelor și digitalizarea proceselor.

Programe de finanțare / dezvoltare/prioritare

1. Continuarea finanțării prin PNRR și FEDR a programelor de dotare a Poliției Române, a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere non-invazivă;

2. Prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale;

3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI și a subunităților operative, cu accent pe reducerea costurilor și eficiență administrativă;

4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF și ISF.

Măsuri de dezvoltare

1. Creștere capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, a porturilor și regiunii Mării Negre;

2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate”, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog;

3. Dezvoltarea capacității de efectuare anchetelor digitale, a capacității analitice și de investigații financiare, în vederea identificării și confiscării produsului infracțional;

4. Creșterea capacității MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate;

5. Accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, prin munca informativă de calitate, prezența acestuia în medii de interes operativ și inițiativă în identificarea infracțiunilor, autorilor și a probelor;

6. Intensificarea colaborării cu unitățile de parchet pe principiul responsabilităților partajate;

7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din câmpul infracțional, precum și modernizarea procesului de cercetare la fața locului;

8. Implementarea unui concept privind evoluția profesională a personalului, în mod gradual, în funcții de execuție sau de conducere, pe principii meritrocratice – ghid al carierei;

9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporit, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori și terminale smart, precum și a infrastructurii IT&C într-un “tot unitar” capabil să răspundă integrat, imediat și la costuri reduse nevoilor instituționale multiple;

10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creșterea capacității MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice, precum și prin implementarea conceptului de “drone as a service”, ce presupune un sistem în care o autoritate națională operează zboruri în beneficiul administrațiilor publice centrale și locale;

11. Intensificarea activităților preventive în mediile în care tinerii sunt prezenți: unități de învățământ, zone recreative și mediul on-line;

12. Implementarea unui sistem național eficient în contextul noului Pact de Migrație și Azil, în special prin dezvoltarea capacității de screening și de returnare rapidă.

13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgență (ex. RO-ALERT) și integrarea acestora într-o platformă unificată de reacție rapidă, conectată cu structurile europene de protecție civilă;

14. Dezvoltarea unei infrastructuri naționale de pregătire pentru intervenții în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundații, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU și Ministerul Apărării;

15. Consolidarea unei culturi de prevenire și pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităților vulnerabile;

16. Actualizarea legislației pentru susținerea și încurajarea voluntariatului în situații de urgență;

17. Întărirea cooperării civil-militare și a parteneriatului public-privat în gestionarea urgențelor;

18. Consolidarea rolului la nivel UE și NATO în dezvoltarea și aplicarea măsurilor din mecanismele de protecție civilă;

Acțiuni pentru instituții subordonate

1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituțiilor subordonate (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanță și evaluări anuale;

2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală);

3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online;

4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenție, echipamente și protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor ”străzi fără violență”;

5. Operaționalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecție ale poliției rutiere, CNAIR, administrației publică locale, ori semnalările participanților la trafic;

6. Revizuirea conceptului de pază instituțională prin maximizarea potențialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activității de pază cu jandarmi și instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare”: pază și ordine publică;

7. Lansarea unor programe și campanii de comunicare în licee și școli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanță ai Clubului Dinamo și a altor cluburi, organizarea de tabere, activități extracuriculare și campanii media anti-drog, colaborarea cu instituțiile statutului pentru prevenirea criminalității juvenile;

8. Dezvoltarea capacității de identificare, protecție și referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane și a violenței de gen;

9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali și traficanților de droguri;

10. Executarea măsurilor prevăzute de Plan Național de Combatere a Violenței Școlare, document care asigură cadrul de cooperare între toți actorii implicați în tot ce înseamnă siguranța în mediul școlar, într-o abordare centrată pe copil.

11. Dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență cu tehnologie de ultimă generație și adaptarea capacității de intervenție la noile riscuri climatice.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetățenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru pașapoarte, permise, cărți de identitate și certificate de cazier.

2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) și interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiție, Muncă, Educație), precum și revizuirea proceselor și procedurilor pentru eliminarea redundanțelor și optimizarea fluxurilor de lucru;

3. Implementarea unei soluții de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcționalități de planificare, formare și evaluare;

4. Implementarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRIS-TCN);

5. Înființarea unei unități de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT&C ale ministerului și să asigure coerența arhitecturii informatice;

6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor cât și lucrătorilor străini, precum și recalibrarea activității de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condițiilor de ședere și a cazurilor de exploatare;

7. MAI, prin Arhivele Naționale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătățirea competențelor în raport cu arhivele create digital și va emite linii directoare, pentru organizațiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design” implementat deja de mai multe state europene;

8. Sprijinirea demersului național de implementare a conceptelor de ”Identitate electronică” și ”domiciliu electronic”, ca piloni esențiali ai transformării digitale și e-guvernării, care răspund cerințelor de a crea o administrație publică modernă, eficientă și transparentă în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și chiar în relația inter-instituții.

Altele

1. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2026–2030, cu obiective clare în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și adaptarea strategiilor în materie de frontieră și migrație la noile documente programatice ale UE;

2. Consolidarea cooperării internaționale în materie de combatere a infracționalității transfrontaliere prin participarea activă în rețelele europene și accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF);

3. Dezvoltarea unui program național de educație pentru siguranță în școli, în parteneriat cu Ministerul Educației și organizațiile neguvernamentale;

4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunitățile locale și mediul academic pentru creșterea încrederii în structurile MAI.

5. Creșterea implicării societății civile;

6. Promovarea educației și conștientizării privind reziliența și siguranța în școli și universități;

7. Participare activă la elaborarea și aplicarea politicilor globale pentru prevenirea și reducerea riscurilor generate de dezastre și amenințări emergente.

AFACERI EXTERNE

Misiunea și adaptarea la contextul internațional

Siguranța națională, accesul la prosperitate și parcursul de viitor al României sunt fundamental legate și de marile reușite din politica externă: apartenența la NATO, aderarea la UE, parteneriatul strategic cu SUA și buna vecinătate iar protejarea acestora a fost și rămâne o prioritate.

Avem acum însă un context geopolitic volatil, schimbări în alianțele globale, un război hibrid extins în regiune și oportunități economice pe care alte țări le abordează cu toată forța diplomatică și de negociere a statelor lor.

Asta cere o politică externă de nouă generație, una care anticipează mai mult decât reacționează, una care protejează și crește relațiile bilaterale dar le și folosește coordonat și coerent pentru ambiții clare.

Momentul este unul extrem de dificil dar în aceași măsură potrivit deoarece româniii au demonstrat prin vot hotărârea de a păstra drumul european și țara noastră a demonstrat reziliența necesară pentru asta iar asta a crescut nivelul de atenție și interes pentru România în context internațional.

Priorități Strategice

1. Menținerea continuității triadei fundamentelor strategice ale României: parteneriatul strategic cu SUA, creșterea greutății strategice și a relevanței în cadrul NATO, eficiența promovării intereselor și posturii României în cadrul UE.

2. Lansarea unei noi diplomații economice a României.

3. Coerența și coeziunea reprezentării externe pe baza integrării inițiativelor externe și relațiilor autorităților românești în cadrul platformei comune pe care o reprezintă MAE.

4. Respect pentru români oriunde au ales ei să trăiască prin implicare în comunitate în diaspora, servicii rapide și eficiente și susținerea drepturilor românilor de pretutindeni și a diaspora

5. Aderarea la OCDE

6. Pentru România este un obiectiv strategic ca granița Uniunii Europene să se extindă dincolo de granița noastră. Asta ne va asigura o mai bună siguranță națională, acces facil la piețe învecinate și un rol puternic în facilitatea aderării vecinilor noștri.

Reforme/ organizarea internă

O epocă de turbulențe, incertitudine, război reclamă în mod necesar o creștere a calității activității politicii externe și a eficienței diplomatice, în slujba creșterii relevanței și prestigiului României, complementar creșterii nevoilor de apărare și descurajare. Ținta trebuie o creștere graduală a bugetului.

1. Reforma și adaptarea politicii de personal pe baze profesionale și de adaptare la abilitățile necesare îndeplinirii menirii și a noilor exigențe ale activității diplomației românești: acces, acțiune, dezvoltare de proiecte, reprezentare eficientă.

   • Adaptarea ghidului carierei diplomatice și introducerea cursurilor de formare continuă și periodică pentru pregătirea adecvată a personalului după fiecare etapă din carieră și fiecare misiune externă.

   • Refacerea politicii de personal prin testarea funcționarilor și conduceri bazate pe madnat corelat cu obiective de performanță, reducerea unor excese la nivelul unor sporuri și stimulente dar și repararea unor vulnerabilități create de slaba recompensarer la anumite niveluri.

   • Detașarea de personal conform planului instituțional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detașarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post și perioade clare, predictibile și obligatorii de întoarcere în Centrală.

2. Reașezarea reprezentării externe a României pe criterii de eficiență și orientare spre rezultate.

Coeziunea trans-instituțională a reprezentării externe.

1. • Integrarea deplină a instituțiilor repezentative sub coordonarea Ambasadorului și a șefului de misiune – ICR, Consulale, Consilier economic, reprezentanți ai altor instituții.

   • Ministerul Afacerilor Externe va integra ICR și ARICE pentru o coordonare coerentă a politicilor cu resursele în domeniul relațiilor externe și va analiza în primele 100 de zile cea mai bună varianță instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni si Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația soft power și culturală românească.

2. O nouă recalibrare a reprezentării României la UE:

   • Ministerul de Externe trebuie să fie interfața la nivel european cu terțe ministere și autorități, în relație cu instituțiile Uniunii Europene, cu mediul privat și organizațiile neguvernamentale, în format coordonat cu Președinția României și cu Cancelaria prim ministrului României.

   • Continuarea demersurilor politico-diplomatice pentru reglementarea unor probleme istorice referitoare la redobândirea de către statul român a unor componente de patrimoniu esențiale pentru România.

3. Relansarea și regândirea diplomației economice integrate.

4. Diaspora:

• Eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare și internaționale.

• Sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate prin simplificarea recunoașterii diplomelor sprijin pentru copiii întorși în țară și promovarea educației în limba română.

• bună coordonare cu atașații de muncă și revizuirea alocării acestora în funcție de numărul cetățenilor din diaspora.

• Calibrarea adecvată a serviciilor consulare, a relațiilor cu diaspora și a angajamentelor legale și nivelului de ambiție pentru acordarea serviciilor diasporei și românilor de pretutindeni.

• Introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale precum și a unor taxe de urgență, ca resurse pentru menținerea digitalizării integrale.

• Eficientizarea procedurilor și servicii consulare digitale, accesul imediat și eficiența lucrului direct cu instituțiile din România

• Dorim să integrăm cât mai puternic românii de peste hotare în economia și investițiile românești, în promovarea intereselor României și a bunelor relații cu statele în care trăiesc.

• Asigurarea serviciilor consulare prin eliminarea diferențelor de regim juridic de care este nevoie.

• Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, condusă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru intervențiile în situațiile concrete semnalate și în transferul copiilor intrați sub protecția statului, în condițiile hotărârilor judecătorești definitive, către instituțiile statului român.

Pregătirea MAE pentru a realiza interfața cu centrele academice de pregătire și cercetare în domeniul relațiilor internaționale din țară, asigurarea accesului tinerilor la stagii de practică formare și oportunități de învățare pentru a arăta un minister deschis și nu inaccesbil, a absorbi și integra absolvenții meritorii, pentru a asigura o interfață de absorbție și integrare a cercetării și a putea solicita soluții la principalele sale preocupări în zona academică, de cercetare și a centrelor de reflecție independente.

Coordonarea și coeziunea mesajelor instituționale externe ale României.

Cooperarea integrată a instituțiilor executive ale României devine obligatorie pe această direcție. MAE are rolul de integrator și coordonator la nivel guvernamental.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu

SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și proiectele strategice energetice amplasate pe teritoriul României, investițiilor și relațiilor comerciale.

1. • Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a intrat într-o nouă zodie a transferului de responsabilitate pentru securitate și apărare către Europa, reconsiderare a posturii strategice a SUA pe continent și menținerea intereselor strategice.

   • Ne propunem consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite într-o relație în care interesele și prioritățile României să se regăsească în agenda de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, o prezență militară americană consistentă pe teritoriul național, cu condiții de acces și mobilitate la standarde NATO.

   • Dialog cuprinzător în domeniul energiei și continuarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submariă, stocare și distribuție, protecția infrastructurii critice.

   • Parteneriat pentru prosperitate și inovație prin integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum productia de semiconductori, computerizare avansata, automatizare, securitatea sistemelor, inteligenta artificiala etc.)

   • Soluționarea prin comunicare, cooperare și acțiuni comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver.

   • Cadrul de cooperare parlamentară prin mecanisme suplimentare care să asigure cunoașterea evoluțiilor și a preocupărilor românești, susținerea agendei de cooperare și schimburi de expertiză și bune practici pe dimensiunea controlului parlamentar.

Consolidarea statutului României în calitate de stat membru activ și responsabil în cadrul NATO

1. Ne asumăm participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic aliat, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

2. Asumare de responsabilități de furnizor de securitate și antrenarea aliaților și partenerilor în proiecte dedicate libertății de circulație și a securității infastructurii critice la Marea Neagră.

Îmbunătățirea reprezentării intereselor, prestigiului și a vizibilității României în cadrul UE.

1. Asigurarea contribuției pragmatice și constructive la îndeplinirea obiectivelor din noua Agendă Strategică 2024-2029 în noul ciclu legislativ european;

2. Promovarea unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales în poziții de conducere;

3. Valorificarea noilor decizii și instrumente în domeniul apărării (Readiness 2030, SAFE), pentru modernizarea armatei, întărirea capacității de apărare și revitalizarea industriei naționale de apărare (inclusiv crearea de locuri de muncă și beneficii economice)

4. Consolidarea securității interne a Uniunii și asigurarea unui Spațiu Schengen mai puternic şi mai rezilient; susținerea demersurilor de consolidare a mecanismelor de prevenire și gestionare a crizelor;

5. Evaluarea capacității și promovarea acceptării alăturării României la Triunghiul de la Weimar (Franța, Germania, Polonia), care să fie transformat în patrulater, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE.

6. Asumarea unui rol important în vecinătatea estică a Uniunii Europene prin promovarea valorilor europene, a statului de drept și combaterea influențelor rusești.

Finalizarea procesului de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026.

Avansarea și consolidarea parcursului european al Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova

• 1. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină a eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova

  2. Întărirea capacității de negociere, a know how-ului și al pregătirii propriilor negociatori în vederea accelerării negocierilor pentru integrarea europeană a Republicii Moldova

  3. Țara noastră va sprijini Republica Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilității politice și prosperității. Totodată, vor continua acțiunile de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.

Relația de parteneriat strategic cu Ucraina

• 1. România a sprijinit Ucraina și pe cetățenii ucraineni din primele momente ale războiului de agresiune al Rusiei, în format multifațetat.

  2. Vom continua sprijinirea Ucrainei pentru a-și realiza obiectivele legitime consemnate de dreptul internațional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială și independența sa.

  3. Vom sprijini Ucraina în a-și atinge dezideratele de integrare europeană și euroatlantică, de atingere a standardelor și normelor europene și vom asista, în baza solicitărilor, la dezvoltarea capacităților de negociere și absorbție a know-how-ului și acquis-ului european.

  4. Eforturile noastre în Ucraina sunt investiții directe în propria noastră apărare și securitate, în liniștea, democrația și securitatea fiecărui cetățean român. Apărarea democrației și integrării Ucrainei în instituțiile occidentale este garanția creșterii securității României, a fiecărui român.

  5. Vom stabili o responsabilitate clară, integratoare și cu forță de reprezentare, a unui însărcinat cu ”Reconstrucția Ucrainei” la nivel guvernamental și un grup de lucru interministerial deschis și societății civile..

Creșterea interesului internațional pentru securitatea și stabilitatea la Marea Neagră.

• 1. Asigurarea unui rol central al României în implementarea noii strategii a UE pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă și rezilientă, mobilizarea investițiilor

  2. Libera circulație maritimă și aeriană și protecția infrastructurii critice susbmarine și de suprafață – platforme, cabluri de date, conducte – trebuie să rămână un obiectiv fanion promovat în contextual cooperării internaționale.

  3. Amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în România;

Eficientizarea reprezentării, politicilor și participări României în organismele, instituțiile și formatele multilaterale.

• 1. ONU, Consiliul Europei, OSCE, B9, I3S rămân cadre obligatorii de prezență, promovare de interese și construcție a imaginii României la nivel multilateral.

  2. România va continua să implementeze Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în conformitate cu angajamentele asumate, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne și în acțiunea sa internațională.

  3. Vom întări formatele trilaterale consolidate, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina și trilaterala România-Polonia-Turcia, urmând să evaluăm oportunitatea și capacitatea de realizare a trilateralei România-Polonia-Ucraina.

EDUCAȚIE ȘI CERCETARE

1. Învățământ preuniversitar

Obiective generale – Viziune

1. Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației). Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme (1) curriculare – planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului; (2) de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare și examene naționale/standardizate); inclusiv (3) reforma infrastructurii educaționale (cu un accent pe reforma învățământului rural), care implică și dezvoltarea de laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile).

2. Propunem extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive.

3. Se va acorda o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe.

4. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale).

2. Învățământ universitar și cercetare

Obiective generale – Viziune

1. Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6- licență; 7- master; 8- doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă – specifică, în domeniile cu accent vocațional, și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.

2. Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații.

Reforme și reorganizări

1. Diferențierea universităților prin misiuni (educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată) și evaluările instituționale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susținere a misiunii asumate și a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeași universitate, întărire a autonomiei financiare și parteneriate cu mediul socioeconomic. Se încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor și la performanță academică. Politicile în domeniul universitar trebuie să fie relaționate și cu trasabilitatea forței de muncă generate.

2. Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susținând inovarea tehnologică și socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare și atragerea companiilor internaționale prin facilități fiscale. Propunem lansarea de competiții multianuale pentru cercetători și alinierea priorităților CDI cu temele din programele europene., dar și cu strategiile naționale.

3. Etica trebuie să fie un demers transversal în educație-cercetare, organizată după bunele practici europene.

Acțiuni pentru instituții subordonate

Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității de management școlar, precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli, în logica că „politicul se oprește la poarta școlii!”.

Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1. Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat.

2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună în accesarea și implementarea acestor fonduri/programe.

Programe – Măsuri transversale

1. Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli.

2. Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare și se vor susține în baza unei analize cost-beneficiu.

1. Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale.

2. Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea procesului de recunoaștere a diplomelor.

3. Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu suportul universităților.

4. Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedială.

Digitalizare/Debirocratizare

Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic și formulare unice de raportare, reducând astfel birocrația și volumul de muncă al cadrelor didactice și cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii. Printre alte priorități, se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv.

Măsuri de eficientizare economico-financiară (pot fi rediscutate după depășire crizei economico-financiare a țării)

Modificarea normei didactice din educație, pe următoarele coordonate:

1. Creșterea numărului de ore de activități didactice în învățământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză și va diferenția aplicarea în funcție de mediul de lucru, ciclul de educație și de fragmentarea normei la mai multe unități școlare.

2. Creșterea limitării legale a normei didactice în învățământul universitar, de la 16 la 18 ore convenționale, pentru a susține universitățile să se încadreze în bugetul alocat.

3. Analiza degrevărilor de normă și acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei.

4. Analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic.

5. Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situația în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică.

Analiza sistemului de burse:

1. Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau pentru excelență educațională.

2. Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara.

3. Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim.

4. Concentrări educaționale pentru eficientizare și creșterea calității prin evitarea fragmentării (unele măsuri reprezintă o reluare aproximativă a unor practici funcționale dinainte de Legea 198/2023):

• Creșterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate).

• Creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condițiile nedepășirii unor limite psihopedagogice.

• Creșterea efectivului minim de elevi în unitățile educaționale cu personalitate juridică (cu excepții justificabile în zonele de minorități și medii defavorizate).

• Concentrări academice în învățământul superior și în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desființarea unor instituții deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări și la creșterea calității.

Alte măsuri de eficientizare:

• Reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării.

• Testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.

Notă: Unele teme (formulări) sunt preluate din Raportul QX și sunt detaliate acolo (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf).

SĂNĂTATE

Obiective generale

Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare și comunitare. Rețea națională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești și a medicinii de urgență. Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenția și programele de sănătate. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenție și asistență medicală în domeniul drogurilor.

Reforme /reorganizări /comasări

1. Creșterea performanței spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcție de performanță pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcție de numărul de servicii medicale acordate; Creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național;

2. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanență din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă; Rezidenții în sistem privat plătiți parțial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare; Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

4. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;

5. Eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății – direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică;

6. Reorganizarea și eficientizarea Institutuli Național de Transfuzie Sanguină și a centrelor județene;

Măsuri de dezvoltare

1. Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si orașe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.

2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanțarea unui pachet de instalare si de retenție pentru medici, farmaciști si asistenți medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unitățile spitalicești, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgențe/unități de primiri urgențe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale și de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenție și pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificații, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorității locale.

3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susținerea și dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate și a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.

4. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești. Continuarea si finalizarea investițiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilității extinderii rețelei de spitale regionale. Investiții în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidență, și gestionare digitalizată al parcursului pacienților; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel național. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secție/compartiment și individual. Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arși etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie și terapie intensivă și dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.

5. Dezvoltarea medicinii de urgență. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat

6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preț a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice

7. Prevenția și programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naționale de screening. Dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicțiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii și adolescenți. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta;

8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic și tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului național de îngrijiri paliative, creșterea finanțării pentru minim 4000 de paturi de paliație, dezvoltarea de centre publice de paliație pentru copii.

9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniștilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniștilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoașterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare;

10. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare.

11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivității economice a țării şi modernizarea sistemului de sănătate.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare –

Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Strategii Naționale de Digitalizare și e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) și a planurilor de acțiune regionale, realizarea Registrelor Naționale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienților, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecții maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem național de securitate cibernetică și protecției datelor din sanatate.

INVESTIȚII ȘI PROIECTE EUROPENE

În ultimii 18 ani, dezvoltarea României s-a bazat în mod decisiv pe fondurile europene. Prin proiectele finanțate de Uniunea Europeană, am reușit să modernizăm infrastructura, să sprijinim mediul privat și să reducem decalajele dintre regiuni. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va rămâne un actor central în această direcție, cu misiunea clară de a menține un ritm susținut al investițiilor publice și private. Pentru a atinge acest obiectiv, ministerul va continua să asigure finanțări eficiente, va accelera simplificarea procedurilor de acces la fonduri și va pune accent pe beneficiarii proiectelor – fie că sunt administrații publice, companii sau organizații. Accentul se mută de la birocrație la rezultate concrete.

 

1. OBIECTIVE PROPUSE

Planul Național de Redresare și Reziliență

Obiectiv general:

• Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din imprumuturi in functie de spatiul fiscal disponibil si de capacitatea de crestere a gradului de indatorare;

Principalele direcții de acțiune sunt:

1. Recâștigarea încrederii Comisiei Europene și renegocierea PNRR și cu transmiterea noii propuneri de modificare a planului astfel încat noua modificare sa fie in timp pentru aprobatarea in ECOFIN în luna septembrie 2025, cu respectarea termenelor și a criteriilor de eligibilitate stabilite la nivel european; renegocierea vizează securizarea tragerii integrale a componentei de grant si revizuirea componentei de imprumut prin mentinerea investitiilor mature ;

2. Deblocarea implementării apelurilor deja lansate și reducerea termenelor de contractare și plată (ex. apel digitalizare IMM-uri);

3. Implementarea accelerată a planului în perioada 2025–2026, în baza progreselor financiare și fizice raportate de Coordonatorii de Reforme și Investiții (ministerele de linie) și monitorizarte/verificare saptamanală de către coordonatorul național (MIPE);

4. Prioritizarea proiectelor cu un progres fizic de peste 50% și contractate semnate, astfel încât implementarea acestora să fie finalizată până la 31 august 2026;

5. Identificarea de surse de finanțare alternative pentru proiectele excluse din noul PNRR sau , printr-o analiză a prioritizării acestora în funcție de spațiul fiscal disponibil, dar și din perspectiva obligațiilor contractuale și a riscului de plată a despăgubirilor;

6. Preluarea de către MIPE in acord cu Comisia Europeană, acolo unde există capacitate administrativă, a coordonării unor investiții-cheie (ex: sănătate și educație), pentru a îmbunătăți monitorizarea și gestionarea fondurilor în aceste domenii esențiale;

7. Analiza oportunitatilor de redirectionare din componenta de imprumut a PNRR catre noile oportuntati  de contributii nationale pentru:

1. • Viitorul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP, 2025–2027);

   • Programul Uniunii pentru Conectivitate Securizată (2023–2027);

   • Instrumente financiare aferente Platformei Tehnologiilor strategice pentru Europa

Politica de Coeziune 2021-2027:

Obiectiv general

Absorția a 100% din fondurile de coeziune pana in 2029 (N+2);

Principalele direcții de acțiune sunt:

1. Posibilitatea eficientizării programelor, în contextul pachetului de flexibilități pus la dispoziție de Comisia Europeană, în contextul evaluării intermediare (mid-term review) și ReArm – creșterea prefinanțărilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor priorități (apărare, locuințe sociale etc.);

2. Introducerea unui sistem national de alerta timpurie si interventie rapida pentru proiectele intarziate si cu risc de dezangajare;

3. Crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea si contractarea proiectelor mature si fezabile, in special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice;

4. Reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent si predictibil al investitiilor;

5. Simplificarea prin digitalizarea proceselor a procedurilor de  evaluare , verificare, verificare, evaluare si autorizare, care are ca scop prin reducerea în primul rând a duratei și personalului alocat:

6. Realocarea sumelor neatribuite catre prioritati strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinantate din PNRR;

7. Adaptarea fluxurilor financiare si procedurale la noile cerinte de raportare si monitorizare;

8. Modernizarea apelurilor si ghidurilor solicitantului, prin simplificare, eliminarea cerintelor redundante si digitalizare completa;

Fondul pentru o Tranziție Justă

Obiectivul general:

Evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente Fondului pentru Tranziție Justă pentru anul 2026 și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizarea și tranziția justă la nivelul celor 6 județe eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova);

Principalele direcții de acțiune sunt:

1. Consultarea cu partenerii județeni și actualizarea planurilor de tranziție justă aferente celor 6 județe, în raport cu noile realități și gradul de maturitate al proiectelor;

2. Deblocarea implementării programului și elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranziție Justă;

3. Identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanțare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026;

4. Pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP prin / – Tehnologii strategice pentru Europa;

Fondul Social pentru Climă – Sprijin echitabil pentru tranziția verde

Fondul Social pentru Climă (FSC) este un nou instrument european de sprijin financiar, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955, ca reacție la impactul social al extinderii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) asupra clădirilor și transportului rutier. FSC vine în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor expuse și al utilizatorilor de transport vulnerabili, care sunt afectați în mod disproporționat de creșterea costurilor cu energia și transportul. Sprijinul financiar va contribui la atenuarea acestor efecte negative, odată cu implementarea sistemului ETS2, prevăzut să fie lansat în 2027, cu posibilitatea amânării până în 2028 în cazul unor prețuri extrem de ridicate la energie.

Obiectiv general:

Transmiterea catre Comisia Europeana cu celeritate a primei versiuni de lucru PNSC si stabilirea calendarului de lucru pentru pregatirea implementarii FSC.

Principalele direcții de acțiune sunt legate de indeplinirea conditiilor prealabile:

1. Transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 și a legislației secundare aferente; în absența transpunerii, Comisia va considera planul ca fiind nerelevant și îl va respinge;

2. Transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC;

3. Elaborarea Planului Național de Renovare a Clădirilor, de către MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC;

4. Aprobarea PNIESC (Planul Național Integrat Energie–Schimbări Climatice), în versiunea sa revizuită.

Pregatirea perioadei de programare CFM 2028-2035

Obiectiv general:

1. Sustinerea pozitiei Romaniei si implicarea activa in procesul de negociere la nivel european pentru ca Politica de Coeziune trebuie sa rămână principală politică de investiții structurale care sprijină eliminarea disparităților la nivelul Uniunii, urmarind in principal:

   • Pastrarea unui nivel de circa ⅓ din CFM pentru PC

   • Păstrarea accentului Politicii de Coeziune pe convergența economică-socială și teritorială, dar cu o componentă relevantă/puternică de competitivitate subsumată

   • Sprijinirea și susținerea principiilor fundamentale ale politicii de coeziune: prealocare multianuala la nivel national, managementul partajat, parteneriatul și promovarea programelor regionale sau a componentei regionale în cadrul unui plan unic de țară.

Principalele direcții de acțiune sunt:

1. Lansarea unui proces coordonat de consultare interministerială și interregională, pentru agregarea nevoilor și propunerilor de reforme și investiții relevante pentru perioada 2028–2035;

2. Constituirea unui mecanism național de guvernanță pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanți ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale și regionale;

 

2. REFORME ȘI REORGANIZĂRI

Resurse umane și organizare:

1. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate indiferent de sursa de finanțare;

2. Unificare sisteme de raportare indicatori de performanță la nivelul tuturor programelor europene (indiferent de ministerul responsabil) pentru a crea o imagine unitară a impactului fondurilor UE;

Comunicare si transparență:

Publicarea lunara a unui tablou de bord national, cu informatii transparente privind stadiul absorbtiei pentru PNRR, Politica de Coeziune si Fondul Social pentru Clima.

Simplificarea sprijinului pentru mediul privat

Pentru a susține dezvoltarea economică sustenabilă, propunem regândirea programelor de sprijin pentru mediul de afaceri, prin crearea unor instrumente/fonduri de investitii, care să:

1. • • integreze toate sursele relevante de finanțare pentru mediul privat;

     • ofere un mix modern de instrumente financiare (garantii, subventie dobanda, imprumuturi si componentă de grant), adaptate nevoilor locale și sectoarelor strategice;

MĂSURI PENTRU ACCELERAREA ABSORBȚIEI FONDURILOR UE (PNRR ȘI COEZIUNE)

Măsuri de simplificare

1. Extinderea utilizării mecanismelor de costurile simplificate (SCO) si testarea finanțarii nelegată de costuri- FNLC).

2. Utilizarea pe scara larga a instrumentelor financiare (economii de timp si resurse, mobilizare capital suplimentar)

3. Sisteme simplificate de concentrări tematice si  cadru de performanță (indicatori), orientare bazată pe rezultat nu pe proces în negociere programe (ex. sute de observații ale COM din care 5 produc o schimbare reală in viziunea programului)

4. Digitalizarea și automatizarea proceselor în toate etapele de implementare ale unui proiect de, de la stabilirea criteriilor de eligibilitate și a factorilor de evaluare, la evaluare și contractare, modificarea contractelor, la verificarea documentației și autorizarea plăților.

 

Instrumente inovatoare și intervenții strategice prin intermediul Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID)

Pentru a sprijini tranziția verde, consolidarea economică și creșterea competitivității, Guvernul se va va propune/utiliza un set coerent de instrumente financiare inovatoare și intervenții strategice, în centrul cărora se va afla Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), ca actor-cheie al transformării structurale a economiei românești.

MIPE va identifica soluții complementare de valorificare a componentei de împrumut din PNRR, prin:

•  injecții de capital în BID, corelate cu extinderea mandatului său instituțional în sectoare strategice de interes european (inclusiv crearea de fonduri sectoriale de tip private equity – PE);

•  valorificarea deschiderii Comisiei Europene pentru astfel de instrumente, cu condiția unei politici de investiții coerente și aliniate cu obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF);

Se va elabora o strategie pe termen mediu și lung pentru un parteneriat sustenabil între BID și instituțiile financiare internaționale (ex: BEI, BERD etc.) prin propunerea unui nou jalon in PNRR, pentru asigurarea asistentei tehnice de elaborare a proiectelor de investitii  si sprijinirea transferului de know-how si a dezvoltarii capacitatii administrative la nivelul beneficiarilor din Romania.

MUNCĂ, FAMILIE TINERET ȘI SOLIDARITATE SOCIALĂ

Obiective generale

Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populației vulnerabile. Modernizarea serviciilor publice de ocupare și adaptarea lor la nevoile actuale ale pieței muncii. Creșterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere și sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalității și echilibrul muncă-timp liber. Combaterea muncii nedeclarate și actualizarea legislației muncii în acord cu realitățile economice. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficiență și acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități prin angajare asistată și tehnologii adaptate. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educație, locuire și inițiative antreprenoriale. Consolidarea protecției copilului prin intervenții digitale, prevenție și profesionalizarea personalului. Dezvoltarea sportului prin investiții, descentralizare și programe pentru sportul de masă și performanță.

Reforme /reorganizări /comasări

1. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

2. Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul;

3. Reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea Ministerului;

4. Reducerea șomajului la 6 luni;

5. Revizuirea codului muncii și a legii dialogului social;

6. Acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

7. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

8. Modernizarea ANOFM – Servicii personalizate pentru angajatori și șomeri. Țintă asumată: 21.000 angajatori noi, 275.000 persoane inactive înregistrate, 1.840 angajați formați. Program finanțat din fonduri europene.

9. Actualizarea standardelor ocupaționale – Revizuirea și dezvoltarea de standarde profesionale moderne. Program finanțat din fonduri europene.

10. Reorganizarea instituțiilor MMFTSS – Eficientizare pe direcții: muncă, asistență socială, pensii.

11. Plan acțiune negocieri colective 2025-2030 – creșterea acoperirii lucrătorilor cu contracte colective; finanțare națională.

12. Munca pe platforme digitale – transpunere Directiva UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor.

13. Clarificarea muncii dependente – Reglementări pentru eliminarea tratamentului discriminatoriu în relațiile pe piața muncii.

14. Revizuirea Legii nr. 467/2006 – Adaptarea procesului de consultare al lucrătorilor în acord cu reglementările europene, naționale și cu realitățile pieței muncii. Actualizarea Legii nr. 467/2006 și a actelor normative subsecvente în acord cu recomandările OCDE.

15. Descentralizare tineret – Transferul unor atribuţii şi competenţe în domeniul tineretului, către consiliile judeţene şi consilii locale cât şi a resurselor necesare exercitării acestor atribuţii, resurse umane financiare şi materiale.

16. Legea Tineretului – Crearea unui cadru juridic unitar și coerent care să reglementeze drepturile, responsabilitățile și sprijinul acordat tinerilor.

I. OCUPARE

1. Primul loc de muncă – prime lunare pentru tineri angajați pe perioadă nedeterminată: 1.000 lei (12 luni) + 1.250 lei (următoarele 12 luni).

2. FORMACTIV (Formare și muncă activă) – ucenicie pentru persoane peste 30 ani, subvenție 2.250 lei/lună/ucenic (6–36 luni).

3. Un loc de muncă acasă în România – prime de instalare, activare și stabilitate pentru românii reîntorși în țară și înregistrați la SPO.

4. Solidaritate și Competențe – sprijin pentru șomeri din județe în tranziție justă (Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați, Prahova).

5. START! – Investește în calificare pentru viitor – ucenicie pentru tineri sub 30 ani, subvenție 2.250 lei/lună/ucenic (6–36 luni.

6. Garanția consolidată pentru tineret – rețea națională de centre pentru informare, consiliere, orientare profesională pentru tineri 16–30 ani.

7. COMPETENT – formare profesională pentru 20.000 șomeri înregistrați la SPO.

8. Angajarea părinților cu ≥3 copii – subvenție 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni.

9. Mame active pe piața muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni).

10. Strategie pentru economia socială – sprijin pentru antreprenoriatul social și ocuparea grupurilor vulnerabile.

11. Concediu creștere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajați de a beneficia de concediu în locul părinților. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special în contextul în care părinții revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează și valorizarea rolului activ al bunicilor în viața copilului și în echilibrul familial.

12. Revenirea părinților în muncă part-time cu păstrarea indemnizației 50% – contract maxim 4 h/zi cu jumătate din indemnizație. Stimularea inserției pe piața muncii și asigurarea unui echilibru adecvat între viața profesională și responsabilității de părinte

II. MUNCĂ ȘI DIALOG SOCIAL

17. Reorganizarea ANC și comitete sectoriale – consolidare guvernanță competențe conform OCDE.

18. Combaterea hărțuirii la locul de muncă – armonizare cu Convenția OIM 190/2019.

19. Salariu minim european – implementare Directiva UE 2022/2041; actualizare anuală din 2026.

20. Combaterea muncii la negru/gri – eliminarea formelor mascate de angajare. Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor

21. Reforma salarizării în sectorul public – eliminarea discrepanțelor și reglarea sporurilor.

22. Fraudă fiscală muncă – Reglementare muncă multiplă și Kurzarbeit local.

23. Pachet mobilitate forță de muncă – Adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajați, la nivel național. Regândirea sistemului de facilități pentru angajați pentru a permite mobilitatea forței de muncă în țară și integrarea tinerilor pe piața muncii. Sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri și reveniți.

24. Posibilitatea ca Agenţiile de Muncă Temporară să angajeze lucrători extracomunitari, ca măsură de reducere a muncii pe platforme și fără forme legale – Reducerea muncii nedeclarate în rândul lucrătorilor extracomunitari prin reglementarea și integrarea acestora în piața muncii prin intermediul Agențiilor de Muncă Temporară (AMT), oferindu-le un cadru legal de angajare și protecție socială

25. Audit participativ cheltuieli publice – implicarea sindicatelor, patronatelor și societății civile. Crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele și propune corecții, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Măsura răspunde atât cerințelor de responsabilitate fiscală, cât și celor de implicare activă a comunității în deciziile care le afectează direct viața.

26. Limitarea mandatelor în CA – maxim un mandat CA pentru o persoană.

27. Reforma concediilor medicale – Întărirea integrității sistemului de asigurări sociale de sănătate și combaterea abuzurilor în acordarea concediilor medicale.

28. Revederea regimului sancționator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaților și de relaxare a regulilor de autorizare și funcționare a companiilor – Echilibrarea relației stat-angajator printr-un sistem de sancțiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaților, dar să nu sufocă mediul privat cu birocrație excesivă.

III. PENSII, ACCIDENTE DE MUNCĂ, BOLI PROFESIONALE

1. Sistem informatic integrat CNPP – digitalizare totală a serviciilor pentru pensionari („e-Talon” inclus).

2. Infrastructură scanare/imprimare – Implementarea unui sistem de tipărire în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) care va avea echipamente de imprimare și scanare, Software de management și integrare cu soluția ECM, Servicii de mentenanță

3. Digitalizarea arhivelor CNPP – Conversia în format digital a documentelor depuse de beneficiarii sistemului public de pensii, create sau deținute de către Casa Națională de Pensii Publice, în scopul oferirii de servicii publice complet digitale.

4. Sistem avansat de analiză și predicție pentru deciziile strategice domeniul pensiilor – analiză date pentru decizii strategice și scenarii „what-if” pentru condiții date.

IV. ASISTENȚĂ SOCIALĂ

1. Autostrada asistenței sociale rurale – Dezvoltarea a 2.000 servicii integrate medicale, sociale și educaționale în comune.

2. Reforma sistemului de asistență socială – Facilitarea accesului cetățenilor la măsuri adecvate de asistență socială și creșterea calității în domeniul serviciilor sociale. Dezvoltare servicii îngrijire, centre de zi, sprijin persoane fără adăpost.

3. Centre zi pentru vârstnici – Construirea echiparea/dotarea și punerea în funcțiune a 71 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice, în complementaritate cu servicii de îngrijire la domiciliu asigurate prin echipe mobile proprii sau prin unități de îngrijire la domiciliu

4. ADAPT – Programe de formare adaptate pentru specialiștii și îngrijitorii informali care lucrează cu persoanele vârstnice

5. Sprijin consumatori vulnerabili energie – Acordarea de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică. Susținere după 1 iulie 2025

6. Centre de zi copii expuși riscului – 145 centre de prevenire separare copil-familie.

7. Modernizare 119 – Telefonul copilului – sistem „NextGen 119” alertare digitală;

8. Centre reabilitare dependenți – Crearea unui traseu complet de sprijin, de la tratament la reintegrarea socială și profesională, cu accent pe incluziune și combaterea stigmatizării prin Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Dragoruilor și Adicțiilor.

9. Strategia droguri și adicții 2027–2031 – nouă viziune echilibrată sănătate-justiție; coordonare ANPCDDA.

V. DIZABILITATE

1. Integrare muncă persoane cu dizabilități – Integrarea pe piaţa muncii şi în mediul de afaceri a persoanelor cu dizabilităţi, prin proiecte/parteneriate comune între instituții publice și persoane juridice de drept privat

2. START antreprenoriat dizabilități – Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin promovarea antreprenoriatului și susținerea dezvoltării a 45 de afaceri incluzive de tip Unitate Protejată Autorizată

3. Platformă angajare asistată – 1.989 persoane angajate, 4.090 informate; 2 pachete legislative realizate.

4. Viață independentă – inovație – Promovarea soluțiilor, inovațiilor, produselor, serviciilor, tehnologiilor adresate persoanelor cu dizabilități.Cluster național + 7 hub-uri

5. Servicii suport decizie – 47 echipe mobile sprijin decizional și tranziție spre viață independentă. Servicii de asistență și suport în luarea deciziei pentru persoane fără sau cu capacitate restrânsă de exercițiu cu dizabilități

6. Centre zi/recuperare neuromotorie – Dezvoltarea infrastructurii sociale de îngrijiri în comunitate pentru persoanele cu dizabilități prin centre de zi si de recuperare neuromotorie ambulatorii. 93 centre

7. Centre respiro – Construirea a cel puțin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilități;

8. Voucher dispozitive asistive – Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces-TECH ASSIST- 4.307 persoane, max. 8.000 euro/persoană.

9. Formare continuă pentru personalul care lucrează cu și pentru persoane cu dizabilități – rețea națională – 500 persoane sprijinite, creștere calitatii serviciilor

10. Revizuirea legislației privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap– Criterii unitare de evaluare pentru copilul/adultul cu dizabilități

11. Program „Localitate accesibilă” – Accesibilizarea instituțiilor, clădirilor publice si a transportului public

VI. FAMILIE ȘI DEMOGRAFIE

1. Strategia Națională Creștere Demografică – Scopul Strategiei Naționale pentru Creștere Demografică este de a stabiliza și ulterior crește populația României prin măsuri care să susțină familiile, să îmbunătățească sănătatea publică, să stimuleze natalitatea și să creeze un mediu socio-economic atractiv.

2. Program creșe și grădinițe – Creșterea numărului de creșe și grădinițe la nivel central și local prin reabilitarea și transformarea unor spații neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educație timpurie.

VII. TINERET

1. Concursuri proiecte ONG tineret – finanțare proiecte naționale și locale.

2. Politici publice tineret – Realizarea de studii, cercetări și analize în legătură cu nevoile și aspirațiile tinerilor.

3. Delegați tineret ONU – Participarea tinerilor desemnați Delegați de tineret la ONU la proiecte interne și internaționale în legătură cu activitatea Organizației Națiunilor Unite

4. Grant Erasmus+ DUET – Consultarea tinerilor în elaborarea, dezvoltarea și implementarea politicilor, strategiilor și inițiativelor la nivel local, regional, național și european

5. Campania „Pregătiți pentru viață” – Pregătirea tinerilor instituționalizați pentru viața de adult

6. Comitet monitorizare Strategie Tineret – coordonare, sprijin operativ și monitorizare periodică a implementării strategiei și implicarea societatii civile direct, cu un număr clar definit de reprezentanți selectați din rândul structurilor reprezentative de tineret.

VIII. DREPTURILE COPILULUI ȘI ADOPȚIE (ANPDCA)

1. Monitorizare politici copil – asigurarea unui mecanism de coordonare eficient pentru Strategia Națională „Copii Protejați, România Sigură” și pentru Planul Național pentru Garanția Europeană pentru Copii.

2. Consolidare sistem protecție – Consolidarea sistemului de protecție a copilului prin digitalizarea proceselor, creșterea calității intervenției sociale și promovarea incluziunii, în vederea asigurării interesului superior al copilului și a unei protecții eficiente, echitabile și responsabile.

3. Combatere violență copii – Întărirea capacității de prevenire și răspuns rapid la violența împotriva copiilor, digitalizarea completă a sistemului național de alertare și intervenție în cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, prin dezvoltarea unor platforme inteligente și extinderea funcționalităților numărului unic național 119

4. Formare personal protecție copil – Creșterea calității și stabilității resursei umane din sistemul de protecție specială a copilului, prin formare continuă, supervizare și măsuri de motivare și retenție adaptate nevoilor din practică

CULTURĂ

Obiective generale

Asigurarea libertății persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accesa valorile culturii naționale și universale prin reconsiderarea îngrădirilor constând, pe de o parte, în finanțarea publică excesivă a divertismentului cu acces gratuit și, pe de altă parte, în finanțarea instituțiilor de drept public pe cutumele priorității cheltuielilor de funcționare în detrimentul celor necesare producerii de bunuri culturale. Dezvoltarea și punerea în valoare a culturii în România prin măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale, de protejare și valorificare a patrimoniului, de promovare a culturii contemporane și, de asemenea, de impulsionare a diplomației culturale a țării noastre.

Reforme/reorganizări

Revizuirea rolului și sarcinilor ministerului de resort, cu accent pe abordarea antreprenorială a culturii ”publice și private”, astfel încât să:

1. Devină generatorul unei politici în sectorul cultural, a unei strategii bazate pe criterii de performanță, corelate cu dezvoltarea României;

2. Își asume rol activ în raport cu dezvoltarea, promovarea sau exploatarea inteligentă a oportunităților din domeniul cultural;

3. Își îndeplinească rolul de construire și armonizare a cadrului legislativ și rolul de monitorizare a domeniului;

4. Adopte și promoveze managementul organizațional și specificitatea unităților de producție cultural-artistică;

5. Semnaleze și să sancționeze derapajele din domeniu (cu precădere cele legate de pierderea sau înstrăinarea patrimoniului cultural național imobil și a instituțiilor esențiale pentru protejarea, conservarea și îmbogățirea patrimoniului cultural material și imaterial);

6. Colaboreze și să se consulte periodic cu autorități centrale/locale care intersectează domeniul cultural, afectând infrastructura culturală și resursa umană specializată;

7. Își îndeplinească sarcinile rezultate din acorduri și măsuri adoptate de stat la nivelul Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene;

8. Cunoască și să respecte prioritățile culturale europene și să genereze programe de colaborare cu autorități și instituții din spațiul comunitar;

9. Asigure co-tutelă cu Ministerul Educației pentru coordonarea învățământului superior artistic și vocațional pentru o mai bună adecvare la necesarul forței de muncă specializate, stimularea antreprenoriatului și creativității în instituțiile publice și în industriile creative;

10. Efectueze analiza și cartografierea infrastructurii culturale naționale (patrimoniu istoric și patrimoniu instituțional), a echipamentelor, a cheltuielilor pe categorii, analiza resursei umane existente – în vederea obținerii unei imagini corecte și complete a domeniului Culturii și finalizarea procesului de descentralizare.

Revizuirea organizării și funcționării și eficientizarea activității instituțiilor care administrează fondurile colectate din contribuții-obligație legală (CNC, AFCN, INP) în vederea creșterii eficienței utilizării acestor resurse;

Creșterea accesului echitabil la cultură și a implicării acesteia în societate – construirea unei politici culturale naționale în care să fie expres menționate funcțiile Culturii, a rolului social și civic precum și a rolului de Factor de dezvoltare locală și regională (potențialul economic ne-explorat al Culturii), principiile și obligațiile statului față de cultura publică precum și recunoașterea culturii private (industrii de divertisment, antreprize, ONG-uri de intervenție pentru educație culturală etc.):

1. adoptarea clasificării resurselor pe categorii și plasarea organizațiilor, profesioniștilor, a instituțiilor publice și a bunurilor culturale de consum generate la nivel național pe sectoare creative dinamice pentru a deveni motoare de dezvoltare cu rol de prezervare a formelor de expresie culturală identitare – Sectoare Culturale Creative (SCC);

2. creșterea accesului la cultură prin programe naționale susținute, destinate: mediului rural și urbanului mic, implementării politicii naționale privind „educația prin cultură”, încurajării lecturii (inclusiv pe suport electronic), diversificării formelor de finanțare actuale; dezvoltării componenței cultural-artistice susținute pentru toate politicile publice și programele destinate prevenirii și combaterii consumului de droguri, a dependenței de jocuri de noroc, a violenței domestice și dezinformării.

Asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel național:

1. bariere geografice (de acces) – o răspândire echilibrată a ofertei la nivel teritorial;

2. bariere economice – legate de costurile bunurilor culturale oferite prin sistemul instituțiilor publice;

3. bariere sociale și educaționale – includerea în programele educaționale a ofertelor pentru Patrimoniu, Carte/Biblioteci, Artele spectacolului, Arte vizuale, Educație Media – ca bază de alfabetizare culturală națională;

4. diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.

Reconstruirea managementului cultural (pregătire și competențe asociate similare cu cele din restul Europei) și eliminarea suprapunerii nivelelor de decizie (criteriul profesionalizării și competențelor asociate guvernanței culturale):

1. Creșterea capacităților administrative ale instituțiilor culturale prin reconsiderarea cadrului legislativ al selecției și responsabilizării managerilor instituțiilor de cultură și organizarea concursurilor de management în situațiile de interimat;

2. Responsabilizarea directă a managerilor și transparentizarea bugetelor instituțiilor publice de cultură și stimularea managementului resurselor prin acordarea dreptului de reținere și utilizare a unei cote părți din veniturile rezultate din exploatarea bunurilor aflate în administrare.

Acțiuni pe termen mediu

Mutarea accentului de pe ”cultura instituționalizată” și stimularea culturii antreprenoriale (de drept privat), corelat cu reintegrarea organizațiilor publice de media în politicile culturale:

1. Reconsiderarea bazelor competitivității sistemului prin liberalizarea treptată a tuturor profesiilor creative independente în vederea stimulării piețelor culturale și înlocuirea standardului cu performanța, a salariului cu prestarea unor servicii cu caracter cultural, facturate;

2. Reconsiderarea raportării culturii publice la legislația administrației publice și a normativelor pentru servicii publice (de la Codul Muncii și Codul Administrativ până la legile speciale);

3. Perfecționarea profesioniștilor și specializarea tinerilor absolvenți de studii universitare pentru a urma o carieră în domeniul culturii prin eliminarea inechităților de salarizare persistente și implementarea unei grile de salarizare stimulativă pentru specialiștii din sector;

4. Diminuarea angajărilor în sistem prin raporturi juridice de muncă și facilitarea atragerii specialiștilor din sfera profesiilor creative independente concomitent cu operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist și a unui sistem de protecție socială dedicat și cu încurajarea optării pentru profesii libere și pentru reintroducerea competitivității în profesiile culturale;

5. Auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice atât în cadrul organizațiilor/structurilor instituționale tipice cât și în cazul celor atipice:

6. Trecerea la un sistem de subvenționare a organizațiilor de media publică, bazată pe venituri realizate prin contribuția beneficiarilor, completată cu alocări din fonduri publice degrevarea bugetului de stat;

7. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare.

8. Revizuirea legislației astfel încât instituțiile publice de cultură să poată fi cofinanțate:

9. Implementarea instituției transferului de credite, în funcție de interes și importanță locală, județeană, națională, complementar de către autoritatea locală, județeană sau centrală/ministerul de linie, după caz, cu posibilitatea pierderii cofinanțării în situați relevate prin criteriile măsurabile de performanță.

10. Clasificarea instituțiilor publice de cultură în categoriile legilor speciale și reorganizarea instituțiilor artificial create:

11. Analiza fișelor de post și restructurarea personalului fără competențe și pregătire în domeniile de specialitate (Științe umaniste și Arte și Științe sociale – cu excepția RSI – științe militare, informații și ordine publică) în administrația publică centrală și locală și instituțiile publice de cultură subordonate pentru diminuarea efectelor de dublare a managementului și de exces birocratic inadecvat actului de cultură.

Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (BDCE, Fondurile SEE, Fondul de coeziune)

Revitalizarea patrimoniului cultural al României prin continuarea și dezvoltarea investițiilor în patrimoniul mobil/imobil național, inclusiv cel aflat în proprietate privată:

1. fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului „Temelii culturale“ – aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil și îmbunătățirea accesului la cultură;

2. fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA în memorandumul de înțelegere cu privire la următorul mecanism financiar SEE 2021-2028.

3. Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale:

4. stimularea diversității culturale prin susținerea și finanțarea artiștilor, proiectelor culturale și a instituțiilor de spectacole, inclusiv cele dedicate minorităților;

5. continuarea reabilitării, consolidării unor clădiri/monumente reprezentative având înrâurire asupra patrimoniului cultural național, inclusiv cele dedicate minorităților: Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca, Teatrul Evreiesc de Stat din România, Teatrul German de Stat Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, TN Târgu Mureș;

6. alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcționării instituțiilor culturale prevăzute în PNRR (e.g.: Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, Muzeul Comunismului și Muzeul Industrializării Forțate).

Programe de finanțare/dezvoltare/proiecte majore/ digitalizare

Continuarea, consolidarea și permanentizarea schemelor de ajutor de stat pentru producția, distribuția și exploatarea de opere audio-vizuale, încurajarea extinderii și modernizării rețelei naționale de săli de cinematograf:

1. Continuarea susținerii sectorului cinematografic;

2. Atragerea de investitori străini și crearea de noi oportunități pentru industria de film.

Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale:

3. Menținerea, în intervalul 2025-2028, a cotei de 2% din impozitul pe venit estimat a fi încasat de la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul București, destinate finanțării instituțiilor publice de spectacole și concerte aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, ale unităților administrativ teritoriale din județe.

Digitizarea și digitalizarea patrimoniului cultural și a proceselor din sectorul cultural:

4. digitizarea patrimoniului cultural național prin implementarea proiectelor pentru realizarea unei platforme naționale comune pentru furnizarea de servicii publice digitale în domeniul patrimoniului cultural (inventarierea și documentarea digitală a monumentelor; dezvoltarea de conținut digital despre patrimoniu pentru valorizarea culturii în scopul dezvoltării sustenabile locale și incluziunii sociale; introducerea de noi instrumente inovatoare pentru creșterea vizibilității patrimoniului; dezvoltarea înțelegerii patrimoniului ca resursă pentru dezvoltare economică, bunăstare socială și favorabilă incluziunii);

5. îmbunătățirea și operaționalizarea sistemului electronic de consultare publică (SeCoPu);

6. dezvoltarea de instrumente digitale interoperabile de colectare a datelor din sectoarele culturale și creative;

7. dezvoltarea sistemului digital pentru procesele de finanțare a culturii (SDFC) pentru utilizarea lui de cât mai multe autorități finanțatoare din sectorul cultural;

8. digitalizarea activității administrative a ministerului și ale instituțiilor aflate sub autoritatea sa

9. digitalizarea integrală, la nivel național a sistemului de ticketing și managementul holistic al veniturilor din vânzarea de bilete.

Altele

Consolidarea diplomației culturale prin îmbunătățirea reprezentării cultural artistice a Românei în străinătate.

MINORITĂȚI NAȚIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Diaspora:

1. Digitalizarea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante;

2. Extinderea rețelei pentru cursurile de limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) în afara granițelor țării, inclusiv în mediul online. Crearea de mecanisme de recunoaștere pentru asociațiile care deja desfășoară cursuri LCCR;

3. Sprijin pentru cadrele didactice care predau limba română sau în limba română în Diaspora și în comunitățile istorice;

4. Profesorii din cadrul programului LCCR vor încheia contracte de muncă, astfel încât să fie plătiți corespunzător, să beneficieze de vechime în muncă, concediu medical și alte drepturi fundamentale;

5. Susținerea culturii românești în comunitățile de români din afara țării, inclusiv în parteneriat cu biserica, pentru a întări coeziunea socială și convergența culturală a românilor din Diaspora și comunitățile istorice;

6. Modificarea legislației pentru punerea în acord cu decizia CJUE privind eliminarea diferențelor de tratament pentru cetățenii care solicită pașapoarte CRDS;

7. Stimularea reîntoarcerii în țară prin măsuri specifice: primă de stabilitate, susținerea angajării românilor întorși în țară, primă de instalare și altele;

8. Sprijin pentru eliberarea dosarelor de pensionare ale românilor care au lucrat în străinătate – interoperabilitate între structurile guvernamentale de resort. Debirocratizarea și reducerea timpului de așteptare.

Republica Moldova:

1. Sprijin, pentru consolidarea statului de drept și pentru aderarea Republicii Moldova la UE;

2. Modernizarea și creșterea capacității de procesare a vămilor, întărirea legăturilor rutiere și feroviare (cu prioritate cea între Moldova și viitoarea Autostradă A8);

3. Susținerea cuplării piețelor de energie și gaze naturale.

Comunități istorice:

1. Dezvoltarea de strategii și politici publice clare pentru protejarea identității lingvistice, culturale și spirituale pentru românii din comunitățile istorice.

2. Cooperarea cu țările în care acestea trăiesc pentru a consolida legăturile cu România.

Minorități naționale:

1. Reorganizarea și eficientizarea Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) ca structură de sine stătătoare, cu atribuții de monitorizarea drepturilor minorităților, coordonarea unitară a politicilor publice legate de minorități, elaborarea de noi politici publice și strategii naționale;

2. Elaborarea legii care să:

3. garanteze statutul minorităților,

4. ofere cadrul juridic necesar pentru păstrarea identității;

5. protejeze persoanele aparținând minorităților,

6. garanteze și dreptul la utilizarea simbolurilor comunităților locale, independent de limba/cultura și tradițiile acestora,

7. garanteze dreptul dobândit de utilizare a limbii materne, chiar dacă se modifică structura etnică a localității sau organizarea unității administrativ-teritoriale;

8. Monitorizarea permanentă a aplicării (și, după caz) întărirea legislației privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, implicarea nemijlocită a comunității evreiești în elaborarea, realizarea și implementarea de politici publice de prevenire și combatere a antisemitismului;

9. Elaborarea unui program vizând combaterea sărăciei și integrarea socială a comunității rrome, indiferent de mediul lingvistic în care locuiesc, corelat cu măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire și accesul la utilități publice;

10. Punerea în aplicare cu celeritate a legii privind protejarea cimitirelor istorice și mormintelor personalităților;

11. Identificarea și aprobarea transmiterii unui imobil aflat în domeniul public al statului, în administrarea Agenției Naționale pentru Romi, pentru sediul Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor.

Culte:

1. Continuarea procesului de restituire a imobilelor care au aparținut cultelor religioase, comunităților/minorităților naționale;

2. Continuarea sprijinului pentru Programul de asistență socială și medicală pentru supraviețuitorii Holocaustului desfășurat de Federația Comunităților Evreiești din România și a acordării sprijinului financiar pentru cultele religioase.

SPORT

Obiective

1. Evaluarea patrimoniului de tineret și sport din cadrul Agenției Naționale pentru Sport și valorificarea acestuia pentru dezvoltarea sportului sau dezvoltarea acestuia în parteneriat cu autoritățile locale;

2. Promovarea și adoptarea proiectului de lege pentru descentralizarea Direcțiilor Județene pentru Tineret și Sport; Patrimoniu și personal către Consiliile Județene, respectiv Primăria Generală a Municipiului București.

3. Baza materială și sportivă deținută de cluburile sportive aflate în subordinea ANS va trece în administrarea UAT-urilor în raza cărora se află acestea , în funcție de capacitatea administrativă a acestora (de menționat, dacă nu există capacitate administrativă, baza materială poate rămâne la ANS).

4. CNI se obligă să aibă un reprezentant de specialitate din partea federațiilor sportive în CTI, Comisia Tehnică de Investiții.

5. Reorganizarea cluburilor sportive departamentale ale Agentiei Nationale pentru Sport;

6. Modificarea cadrului legislativ pentru crearea oportunității de realizare de venituri proprii de către Agenția Națională pentru Sport.

7. Modificare legislativă pentru acordarea unui procent de 1% din taxa de licențiere și alte taxe aferente jocurilor de noroc pentru Agenția Naționala pentru Sport, destinat finanțării programelor de utilitate publică, sectorul juvenil.

8. Modificarea cadrului fiscal pentru încurajarea investițiilor private în sport.

9. Finanțarea centrelor de copii și juniori din cadrul structurilor sportive indiferent de forma lor de organizare pe bază de programe sportive și criterii de eligibilitate stabilite în parteneriat cu Federațiile Sportive Nationale;

10. Încurajarea UAT-urilor să investească în sportul de copii și juniori.

11. Investiții în infrastructura sportivă specifică în Complexurile Sportive Naționale cu prioritate pentru pregătirea loturilor naționale, inclusiv prin parteneriate public-private.

12. Echilibrare bugetara prin VP ( venituri proprii) între subordonatele Agenției Naționale pentru Sport.

13. Înfiintarea a 8/10 centre regionale pentru performanta sportivă în parteneriat cu U.A.T. și Ministerul Educației Nationale (numărul acestora va crește în funcție de obținerea resurselor financiare din taxa de licențiere).

14. Accesibilizarea bazelor sportive (ex: sporturi paralimpice).

15. Profesionalizarea resursei umane în sport.

16. Implementarea sistemului de digitalizare la nivelul Agenției Nationale pentru Sport, subordonatelor acesteia, federațiile sportive naționale, cluburi sportive.

17. Federațiile sportive naționale vor elabora propria strategie de dezvoltare , criteriu obligatoriu la solicitarea de finantare din partea Agenției Nationale pentru Sport. Pentru sporturile de echipă trebuie să reiasa din strategie asumarea procentual anuală de crestere a numărului de sportivi romani in primele eșaloane.

18. Susținerea activității sportive și a practicării exercițiului sportiv în mod organizat, în rândul populației școlare se va face prin intermediul asociațiilor sportive școlare în parteneriat cu ANS și Ministerul Educației prin FSSU și UAT-uri.