Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
UE refuză cererea de finanțare, prin Fondul de Modernizare, a mai multor proiecte de gazoducte amplasate în sudul țării, regiunea Olteniei, pe care Transgaz ar fi vrut să le finanțeze din bani europeni, dar și a conductei Marea Neagră – Podișor, care are ca scop să aducă în Sistemul Național de Transport gazele ce vor fi extrase din Marea Neagră, potrivit unor documente intrate în posesia noastră și pe care le atașăm. Marea Neagră – Podișor este însă inclusă, spre finanțare parțială, într-o schemă de ajutor a Bruxelles-ului, fiind parte din BRUA.
Aceste gazoducte din Oltenia, care au fost și desemnate „de importanță națională”, fuseseră intens promovate de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, actual deputat de Mehedinți și președinte al PNL Mehedinți.
Aflăm astfel din documente că, în 23 octombrie, Transgaz scrie la Bruxelles cerând finanțare pentru mai multe gazoducte, a căror construcție necesită, în total, circa 500 de milioane de euro, potrivit anunțurilor din anii trecuți, când au fost lansate în atenția publică:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Conducta de transport a gazelor naturale pentru alimentarea CET Mintia (care acoperă și alți consumatori industriali și casnici);
- Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
- Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
- Conducta de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă pigibilă;
- Conducta de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;
- Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor;
- Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.
„Proiectele propuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor privind decarbonizarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru țările din Europa Centrală, de Est și Balcani, Republica Moldova și Ucraina. Fondul de modernizare este un vehicul de finanțare important în acest sens, mai ales în contextul situației actuale complexe și dificile de la frontiera de est a UE, creată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.
În timpul perioadei de tranziție (trecerea de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate), România se va baza pe gazele naturale (combustibil de tranziție) datorită emisiilor sale mai scăzute în comparație cu cărbunele și, de asemenea, datorită capacității sale tehnice de a asigura stabilitatea rețelei, în timp ce crește semnificativ numărul de surse regenerabile în sistemul nostru energetic.Cererile României pentru Fondul de modernizare reflectă exact direcția de decarbonizare, menținând în același timp acest element crucial – securitatea energetică – pentru regiunea Europei de Est și pentru întreaga Europă. Fondul de modernizare a fost dedicat Europei Centrale și de Sud-Est, pentru a oferi sprijin în procesul de modernizare, de îmbunătățire a eficienței energetice și de decarbonizare a sistemelor lor energetice, deoarece această regiune este cea mai afectată de războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.
În acest context și în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei, România, reprezentată de Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională desemnată pentru punerea în aplicare a Fondului de modernizare, a depus la data de 10 august 2023 cinci proiecte de investiții neprioritare pentru a fi evaluate și două proiecte pentru a fi reevaluate de către Banca Europeană de Investiții (BEI) și, ulterior, pentru a fi finanțate”, se arată în scrisoarea trimisă de Transgaz, și semnată de directorul Ion Sterian, pe adresa Comisie Europene, în atenția președintei Ursula von der Leyen și a mai multor oficiali. Scrisoarea are în CC pe actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
La fundamentarea cererii de banii, Transgaz argumentează că aceste conducte sunt vitale pentru siguranța aprovizionării cu gaze în estul și sud-estul Europei, mai ales în contextul în care Ucraina a anunțat că nu va mai tranzita gaze rusești către Europa, de la anul.
„În contextul recentelor declarații de presă ale ministrului ucrainean al Energiei, Gherman Galuschenko, potrivit cărora Ucraina nu va negocia cu Moscova reînnoirea contractului de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul ucrainean, care urmează să expire anul viitor, proiectele propuse pentru finanțare din Fondul de modernizare, împreună cu investițiile realizate în România de TRANSGAZ (conducta BRUA, stațiile de comprimare Podișor, Bibești și Jupa), vor crește capacitatea de interconectare între România și Ungaria, țară care a inclus în planul său de dezvoltare și creșterea capacității între Ungaria și Slovacia.
Prin urmare, „proiectele depuse de Transgaz și de ceilalți operatori de transport și de sistem din țările semnatare ale Inițiativei „Inelul de Solidaritate” pentru finanțare prin Fondul de Modernizare vor compensa o parte din volumele de gaze furnizate din alte surse decât cea rusă și vor contribui în mod fundamental la creșterea securității aprovizionării cu gaze naturale a României, a țărilor din Europa Centrală și de Est, a Ucrainei și a Republicii Moldova”, precizează Transgaz.
În 8 noiembrie 2023, vine și răspunsul de la UE: un mare NU, pentru toate proiectele, mai puțin o mică finanțare pentru gazoductul care va alimenta viitoarea termocentrală Mintia.
„Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz și realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce privește creșterea capacității de transport în România în ultimii ani. în acest context, sunt bucuroasă că Comisia a sprijinit mai multe proiecte românești de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României și a Europei de Sud-Est.
La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanțarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din partea Fondului de modernizare de 6 826 947 EUR în loc de 29 027 965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza 11 și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Gherccști-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023. Celelalte 4 propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa- Băile Hcrculane-Orșova-Prunișor, Mihai Bravu – Siliștea, Tetila-I lorezu-Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”, este răspunsul CE, Directoratul pentru Energie, sub semnătura lui Massimo Garribba, director-adjunct.
Neînțelegeri la București
În urmă cu două zile, Ion Sterian se plângea, în cadrul unei dezbateri pe terma gazului natural, se plângea că UE a refuzat să finanțeze mai multe proeicte de gazoduct ale Transgaz și că motivele acestui refuz îi sunt de neînțeles. „N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune”, a spus șeful Transgaz.
Cu speranța de finanțare de la Bruxelles aproape 0, Sterian a zis că gazoductele se vor face oricum, însă va căuta finanțare la băncile comerciale internaționale și naționale. Era mai avantajos însă ca Bruxelles-ul să fie implicat, pentru că finanțarea UE are și o componentă nerambursabilă.
Conductele din Oltenia au fost un proiect „drag” fostului ministru, Virgil Popescu, care este de loc din regiune. Ele au fost promovate începând cu 2020 , ulterior fiind desemnate, prin lege, și de importanță națională. Iată spre, exemplu, ce spunea Popescu despre Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa. „Vreau să punem bazele dezvoltării turistice și a rețelei de transport de drumuri și gaze naturale a Mehedințiului. Astăzi, aici, vreau să lansăm acest proiect! Nu întâmplător este Jupa pe traseul acestui proiect, Jupa este punctul nodal cu conducta BRUA! (…) Această conductă nu este numai pentru Orșova. Ea pleacă din Prunișor și alimentează pe zona de nord a județului Mehedinți: Husnicioara, Șișești, Ilovița, Ilovăț, stațiunea balneo-climaterică Bala, Șovarna, Cireșu, practic toată zona de nord poate să fie legată de la această conductă prin rețea de distribuție. Practic, rezolvăm problema dezvoltării rețelei de distribuție cu gaze naturale a nordului județului Mehedinți și, evident, a Clisurii Dunării, pentru că de aici, de la Orșova, se poate merge cu rețea de distribuție pe Clisura Dunării, nu mai este nevoie de rețea de transport. Practic, realizăm un deziderat al nostru, al guvernului nostru liberal, de a dezvolta rețeaua de distribuție de gaze naturale în România și, implicit, în județul Mehedinți”, arăta, în septembrie 2020, fostul ministru al Energiei.