Devine foarte evident că ne îndreptăm către o economie digitală. O găsim sub denumirea „Industria 4.0”, în care datele și analiza lor devin elemente centrale. Vorbim despre digitalizarea produselor și a serviciilor oferite, despre modele de business digitalizate, despre interacțiunea cu consumatorul, dar și profilarea lui. Avem o digitalizare și integrare pe verticală și orizontală a lanțului de valoare (value chain).
Ce folosim? Dispozitive mobile, senzori, printare 3D și 4D, realitatea augmentată, tehnologii de detectare a locației, platforme Internet of Things pentru monitorizare în timp real, Cloud, analize Big Data și algoritmi avansați incluzând Inteligența Artificială, machine learning, dar și automatizarea proceselor.
Toate aceste procese au fost accelerate de pandemia prin care trecem, direcția fiind clară. Un studiu realizat de economiștii de la FMI evidențiază că și pandemiile anterioare, indiferent de perioadă, au avut același efect – creșterea automatizării. Evident, cu tehnologiile și impactul de atunci. În 1920, după gripa spaniolă, în SUA, operatoarele de telefonie au fost puternic impactate de automatizarea implementată, fiind job-ul cel mai popular printre femeile americane. Ebola și SARS „au accelerat adoptarea roboților, mai ales atunci când sănătatea a fost impactată puternic, fiind asociată cu o scădere economică majoră”.
Cu alte cuvinte, e o tendința normală. Esențial este să identificăm care sunt zonele în care job-urile se vor reduce, dar și zonele în care vor crește. Job-uri noi însemnă și competențe noi, iar acestea nu se formează peste noapte.
McKinsey evidențiază într-o analiză domeniile în care algoritmii și automatizarea vor lua locul oamenilor. Criteriile principale: predictibilitatea/lipsa ei, munca fizică, colectarea și procesarea de date, interacțiunea și coordonarea echipelor, dar și aplicarea expertizei- luarea de decizii, planificare și sarcini creative.
* McKinsey_Where machine can replace humans and where they can’t_2016
Ce este evident? În domeniul construcțiilor, agricultură, imobiliare și administrativ, unde avem muncă fizică impredictibilă, vom avea mai departe nevoie de oameni care să preia aceste roluri. În schimb, în domeniul financiar și asigurări, acolo unde colectarea și procesarea de date au un impact puternic, sistemele automate și algoritmii preiau job-urile rutiniere. Rămâne necesar acel consultant în servicii bancare, care face analiza de business – diferită pentru fiecare client în parte – acel consultant bancar care contribuie la educația financiară a clienților săi.
Zonele care vor solicita expertiza oamenilor, determinată de competențe, cunoștințe dar și de experiența dobândită, nu sunt înlocuite de AI sau machine learning. Domeniul serviciilor de sănătate, serviciile profesionale – tehnice, informațiile, managementul și serviciile educaționale, oferă valoare adaugată tocmai datorită oamenilor care ocupă aceste poziții. Acolo unde rolurile au ca scop principal managementul și dezvoltarea oamenilor, procentul de automatizare este de 9%. Dacă activați în servicii de sănătate, educație și management, rolurile vor suferi schimbări, dar nu vor fi automatizate.
Ce vedem? Automatizarea preia rolurile care solicită abilități fizice, manuale și cognitive de bază.
Acolo unde rolurile solicită abilități cognitive și cunoștințe ridicate, unde avem nevoie de abilități interpersonale și emoționale, dar și tehnologice (cercetare și dezvoltare, programare avansată), OMUL este de neînlocuit.
Ce înseamnă asta?
EDUCAȚIA 4.0 – OUR NEW JOB IS TO LEARN!
- Să adaptăm sistemul de formare a competențelor – cel formal din școli și universități, dar și cel din companii – cu noile job-uri si roluri solicitate de piața muncii. Asistăm deja la un redesign al locurilor de muncă datorită variabilei remote work, dar am început să includem și automatizarea. Job-urile încep să arate diferit. Formarea competențelor trebuie să țină pasul.
- Să implementăm conceptul de life long learning. Educația văzută până la vârsta de 25 de ani este un concept expirat. Într-un mediu economic atât de dinamic în care inclusiv NOI, în calitatea noastră de client, ne schimbăm nevoile și dorințele atât de brusc și drastic, impunem o viteză maximă a schimbărilor. Trebuie să ținem ritmul.
- Etica în AI și machine learning. Să nu așteptăm situații critice pentru a ne pune problema eticii, mai ales când vorbim de AI și machine learning. Yuval Noah Harari menționa într-un interviu „așa cum nu poți să devii medic dacă nu parcurgi cursuri de etică, așa trebuie să fie și în cazul unui programator”. De ce? Inteligența artificială și machine learning înseamnă predicții pe baza analizelor de date, niciodată suficient de obiective, fiind influențate de designer-ul și programatorul întregului proces și a modului în care acesta vede lucrurile. El este cel care definește și implementează regulile care se vor aplica. Etica trebuie să stea la baza unor astfel de decizii.
Cum arată viitorul locurilor de muncă?
Word Economic Forum evidențiază trendul schimbărilor în raportul Future of Jobs din octombrie 2020. La nivel gobal până în 2025 vor dispărea 85 de milioane de job-uri, dar vor fi create alte 97 de milioane de locuri de muncă. Așa cum arată graficul de mai jos, direcția este de înlocuire a zonelor în care rutina, algoritmul și predictibilitatea se întâlnesc.
Care e concluzia?
Să rămânem conectați cu mișcarea dinamică din piață. Poate nu o simțim acum, dar ea se întâmplă. Avem nevoie să învățăm permanent – iar lângă noi sunt surse multiple și valoroase (doar să știm să alegem).
Iar ca lucrurile să se întâmple, avem nevoie de disciplina muncii și a efortului, având în minte: ce vrem să facem și unde vrem să ajungem.
Claudia Indreica, este psiholog, CEO Psihoselect, cu o expertiză de 20 de ani în servicii de recrutare și profilare candidați, având clienți companii din domeniul producției, IT, servicii, vânzări și distribuție, membru activ în Romanian Business Leaders și Board DWNT. Membru al grupului de lucru Piața Muncii – al RBL, parte a Coaliției pentru Dezvoltarea României, cu obiective în direcția diminuării tensiunilor pe piața muncii, respectiv a diferențelor de competențe.