Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Avem o economie cu un consum care rămâne exploziv și, în paralel, un Produs Intern Brut care dă semne serioase de încetinire. Explicația este că o bună parte din explozia consumului se descarcă în importuri, scrie economistul Radu Crăciun, pe blogul personal. Acesta precizează că stabilitatea nefirească a cursului de schimb, la pachet cu creșterile salariale alimentează cererea de bunuri de import, în condițiile în care economia românească nu poate ține pasul. O astfel de evoluție este confirmată de reluarea creșterii deficitului comercial prin accelerarea importului.
Economistul subliniază că soluțiile nu sunt deloc populare, dar „atât BNR cât și guvernul trebuie să ia băutura de pe masă și să strice “petrecerea””. Potrivit lui, guvernul trebuie să accelereze micșorarea deficitului bugetar, să încetinească substanțial creșterile salariale din sectorul bugetar, să elibereze excesul de resurse umane din sectorul public pentru a scădea o parte din deficitul sectorului privat, și Banca Națională ar trebui să aibă o politică monetară restrictivă care să limiteze mai eficient creșterea creditului de consum.
„Odată cu diminuarea semnificativă a cererii de consum și a presiunilor inflaționiste, o ajustare graduală a cursului este necesară către valori care să reprezinte mai corect echilibrul fluxurilor comerciale și de capital. Nu în ultimul rând, alocarea de resurse pentru creșterea potențialului de creștere a economiei. Asta înseamnă forță de muncă calificată, infrastructură, capital. Este singura cale de a evita stagnarea sau, mai rău, recesiunea. Apăsând necontenit pedala consumului nu vom face decât să asigurăm prosperitatea altora și iluziile noastre”, mai precizează Radu Crăciun.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit lui, creșterea salarială este alimentată de sectorul de stat unde salariile au crescut an la an cu 18.3%. Este un fenomen care este preocupant din cel puțin două puncte de vedere, spune economistul. „În primul rând, pentru că e susținut de o politică fiscală bazată pe deficite mari ce duc la o creștere rapidă și nesustenabilă a îndatorării țării. În al doilea rând, pentru că larghețea salariilor și angajărilor din sectorul de stat duce la o piață a muncii strânsă, în care cererea este mai mare decât oferta. O astfel de situație nu poate duce decât la o presiune persistentă asupra salariilor, limitând potențialul ofertei sectorului privat care duce la lipsa de resurse”, arată Radu Crăciun.
Economistul susține că, un astfel de tablou, de supraîncălzire a consumului și pieței muncii, a fost și este un motiv de preocupare majoră pentru bănci centrale importante precum Fed sau BCE. Explicația este că, chiar și în situația în care inflația scade, ceea ce contează poate chiar mai mult este contextul economic definit de un cerc vicios salarii-consum care poate duce la o reinflamare a inflației. Cu alte cuvinte, numitele bănci centrale iau în considerare nu doar evoluția simptomului dezechilibrelor, inflația, ci și evoluția „bolii”care duce la presiuni inflaționiste, arată el.
Și totuși, chiar și în aceste condiții, economistul subliniază că BNR a hotărât să scadă dobânda de referință, luând prin suprindere o parte a observatorilor din piață care în sondajul Bloomberg anticipau majoritar o menținere a dobândii și nu o relaxare a politicii monetare.
Radu Crăciun atrage atenția că „nu se poate continua așa”. „În momentul de față nici politica fiscală, nici cea monetară nu sunt restrictive, motiv pentru care consumul este mult peste ceea ce economia locală poate produce. În egală măsură, leul este suprapreciat în contextul intrărilor semnificative de bani din PNRR, care nu dau câtuși de puțină valoare reală a leului în schimburile internaționale. Nota bene, investițiile străine directe acoperă doar 27% din deficitul de cont current”.