Sursa foto: Dreamstime.com
Șocurile recente de pe piețele financiare au declanșat o reevaluare profundă a perspectivelor economice globale. Europa, mult timp considerată partea „slabă” a economiei mondiale, pare să capete un nou impuls, pe fondul unor posibile schimbări fiscale în Germania și a influenței tot mai vizibile a politicilor din SUA și China. Investitorii își ajustează strategiile în funcție de trei factori-cheie: îngrijorările tot mai mari cu privire la economia SUA; un posibil „moment Sputnik” în Europa determinat de o posibilă schimbare a Germaniei în ceea ce privește politica fiscală și finanțarea europeană; și indicii ale unui răspuns politic mai hotărât din partea Chinei, arată o analiză Financial Times.
Piețele financiare europene în fața schimbării
În ultimii ani, economia europeană a fost marcată de o creștere lentă, cu o Germanie ezitantă în ceea ce privește politica fiscală și cu un sistem de finanțare rigid. Totuși, reacțiile recente la politica externă a SUA și schimbările de strategie privind Ucraina par să fi determinat Berlinul să ia în calcul o relaxare a disciplinei fiscale. Acest lucru ar putea aduce investiții semnificative în infrastructură, apărare și dezvoltare regională, creând noi oportunități de creștere.
Piețele financiare au început să perceapă Europa într-o lumină mai favorabilă, în special în raport cu volatilitatea politică din SUA.
Dacă Germania va adopta o strategie fiscală mai expansivă, aceasta ar putea stimula întreaga economie europeană, reducând decalajul față de SUA. Totuși, o implementare întârziată sau incompletă ar putea alimenta incertitudinile și riscurile stagflaționiste.
Investitorii își pierd încrederea în SUA
Statele Unite se confruntă cu o serie de provocări care pun sub semnul întrebării „excepționalismul” economic american.
Scăderea acțiunilor, randamentele mai mici ale obligațiunilor și slăbirea dolarului sunt semne ale pierderii încrederii investitorilor în stabilitatea politicilor economice ale SUA.
O parte din această schimbare este generată de volatilitatea măsurilor guvernamentale, cum ar fi introducerea și retragerea bruscă a tarifelor pentru partenerii comerciali majori.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În plus, reducerea cheltuielilor publice și incertitudinile legate de locurile de muncă au crescut temerile privind încetinirea economiei.
Dacă această tendință continuă, SUA ar putea ajunge într-o poziție vulnerabilă, în care pierderea avantajului investitorilor pe termen lung ar putea afecta și mai mult piețele globale.
China și dilema „japonificării”
China încearcă să evite o criză economică profundă printr-un mix de stimulente și reforme, însă pericolul de stagnare economică este real.
Scăderea prețurilor de consum și a prețurilor producătorilor în februarie a întărit îngrijorările legate de o posibilă „japonificare” a economiei chineze – o perioadă lungă de creștere scăzută și inflație redusă.
Autoritățile chineze semnalează o politică mai agresivă de sprijin economic, ceea ce ar putea contribui la o revenire a piețelor. Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde de echilibrul delicat dintre stimulentele fiscale și reformele structurale. Dacă China nu reușește să își stabilizeze economia, efectele negative se vor resimți și în Europa, și în SUA, complicând și mai mult peisajul economic global.
Ce urmează pentru piețele financiare?
Analiștii sunt împărțiți între două scenarii majore.
Un scenariu optimist presupune o convergență pozitivă, în care Europa și China accelerează economic și ajung mai aproape de performanțele SUA din ultimii ani, ceea ce ar duce la o creștere globală mai echilibrată.
Pe de altă parte, scenariul pesimist indică riscul unei stagnări globale, cu o încetinire a economiei americane, întârzieri în reformele europene și dificultăți în redresarea economică a Chinei.
Deocamdată, piețele par să acorde un avantaj scenariului pozitiv, mizând pe capacitatea Europei de a ieși din blocajul fiscal, pe redresarea Chinei și pe adaptabilitatea economiei americane.
Cu toate acestea, volatilitatea rămâne ridicată, iar investitorii urmăresc cu atenție deciziile politice din cele trei mari economii ale lumii.
