sursa foto: Pexels.com
Scăderile puternice ale pieţelor de acţiuni şi obligaţiuni în 2022 au redus valoarea combinată a activelor fondurilor suverane şi a fondurilor publice de pensii ale lumii pentru prima dată în istorie, cu 2.200 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor unui studiu anual realizat de firma de analize de specialitate Global SWF, citat de Reuters, citat de News.ro.
Raportul privind vehiculele de investiţii deţinute de state a constatat că valoarea activelor administrate de fondurile suverane de avere a scăzut la 10.600 miliarde de dolari ,de la 11.500 miliarde de dolari, în timp ce cele ale fondurilor publice de pensii au scăzut la 20.800 miliarde de dolari, de la 22.100 miliarde de dolari.
Diego López, de la Global SWF, a spus că principalul factor negativ a fost reprezentat de corecţiile simultane şi semnificative”, de peste 10%, suferite de pieţele majore de obligaţiuni şi acţiuni, o combinaţie care nu s-a întâmplat în ultimii 50 de ani.
Aceasta a venit pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, care a crescut preţurile mărfurilor şi a dus ratele inflaţiei deja în creştere la maxime din ultimii 40 de ani.
Ca răspuns, Rezerva Federală a SUA şi alte bănci centrale majore şi-au majorat ratele dobânzilor, provocând vânzări de acţiuni pe pieţele globale.
”Acestea sunt pierderi pe hârtie şi unele dintre fonduri nu le vor vedea realizate în rolul lor de investitori pe termen lung. Dar este destul de grăitor pentru momentul în care trăim”, a spus López.
Raportul, care a analizat 455 de investitori de stat cu active combinate de 32.000 de miliarde de dolari, a constatat că fondul ATP al Danemarcei a avut cel mai dificil an, cu o scădere estimată de 45%, respectiv o pierdere de 34 de miliarde de dolari pentru pensionarii danezi.
Cu toate acestea, în ciuda tuturor turbulenţelor, fondurile cheltuite pentru cumpărarea de companii, proprietăţi sau infrastructură au crescut în continuare, cu 12% faţă de 2021.
Un record de 257,5 miliarde de dolari au fost utilizaţi în 743 de tranzacţii, fondurile suverane au încheiat, de asemenea, un număr record de ”mega-oferte” de peste 1 miliard de dolari.
Fondul GIC, de 690 de miliarde de dolari, din Singapore a ajuns în fruntea listei, cheltuind puţin peste 39 de miliarde de dolari în 72 de tranzacţii.
Peste jumătate din acestea au avut loc în imobiliare, cu o părtinire clară către proprietăţile logistice.
De fapt, cinci dintre cele mai mari 10 investiţii efectuate vreodată de investitori de stat au avut loc în 2022, începând din ianuarie, când un alt vehicul de investiţii din Singapore, Temasek, a cheltuit 7 miliarde de dolari cumpărând firma de testare, inspecţie şi certificare Element Materials, de la fondul de capital privat Bridgepoint.
În martie, BCI din Canada a convenit să achiziţioneze 60% din divizia britanică National Grid Gas Transmission and Metering, cu Macquarie.
Două luni mai târziu, fondul de investiţii CDP Equity din Italia a cheltuit 4,4 miliarde de dolari pe Autostrade per l’Italia, alături de Blackstone şi Macquarie.
”Dacă pieţele financiare continuă să scadă în 2023, este probabil că fondurile suverane vor continua <să urmărească elefanţi>, ca o modalitate eficientă de a-şi îndeplini cerinţele de alocare a capitalului”, se arată în raport.
Aceasta le-a permis fondurilor suverane din Golf, cum ar fi ADIA, Mubadala, ADQ, PIF, QIA, care au primit injecţii mari de bani din veniturile obţinute din petrol în ultimul an, să devină mult mai active în achiziţionarea de firme occidentale.