Sursa foto: Inquam Photos/George Călin
Autostrada A7, Ploiești – Pașcani, care leagă Moldova de București, este propusă de guvern pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul UE de aproape 30 de miliarde de euro, a declarat în exclusivitate pentru Economedia Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ghinea a mai spus în interviul pentru Economedia că un alt proiect major propus pentru finanțare în PNRR este metroul din Cluj.
Ambele proiecte trebuie terminate până în august 2026, data – limită la care statele membre pot cheltui banii alocați de UE prin acest program dedicat relansării economice post-pandemie.
VIDEO Interviul integral cu ministrul Cristian Ghinea:
Rep: PSD a anunțat că nu va vota ratificarea contribuției României la bugetul UE dacă guvernul nu vine în Parlament cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce faceți până la urmă, mergeți în Parlament cu PNRR?
Cristian Ghinea: PSD a anunțat că nu va ritifica. Problema e că prezența în Parlament nu mai e o chestiune. Am fost deja de două ori, la Comisiile de Afaceri Europene din Senat și Cameră. Sunt dispus să mai merg. Dacă asta e problema, considerați-o rezolvată. A fost domnul Ciolacu la întâlnirea mea de la comisie, i-am spus direct. Câtă vreme e clar ce dorim de la această dezbatere, cu mare drag merg acolo. Am prezentat în fața Parlamentului pentru prima oară în spațiul public componentele din noul PNRR, am făcut un pas legitimi și necesar, mai suntem dispuși să facem și alți pași.
Trebuie să se decidă și ce vrea. În prima variantă, dl Ciolacu a spus că vrea un vot în Parlament, apoi a clarificat că nu despre un vot e vorba, ci despre o dezbatere. Deocamdată nu vorbim de un plan de reziliență care așa rămâne, ci de mandatarea acestuiminister de către statul român să aibă o negociere cu Comisia Europeană, care va începe formal de la 1 mai. Deci un vot la nivel de lege nu ar face decât să blocheze anumite chestiuni – o să avem nevoie de un proces de costing pentru plantarea de păduri, o să decidă la nivel tehnic că un hectar costă X euro. Dacă Parlamentul votează asta, cum mai negociem apoi?
Altfel, la dezbateri merg cu mare drag și voi mai merge, i-am spus dlui Ciolacu asta. Aș vrea ca PNRR să nu fie o chestiune de conflict politic , e mare păcat. Pe conținut nimeni nu se poate opune, la ce să te opui, la alocarea a 4,5 miliarde euro pentru autostrăzi, a 2 miliarde euro pentru școli, alocarea a 2,6 miliarde euro pentru spitale. Sunt cifre agreate în coaliție și cu care mergem la negociere cu Comisia Europeană.
Rep: Veți duce majoritatea investițiilor locale din PNRR către primari PNL și USR PLUS, cum acuză PSD, așa cum acuză dl Ciolacu?
Cristian Ghinea: Investițiile în plan local sunt puse în noul PNRR, după inițiativa mea și a domnului ministru Cseke Attila, într-un fond de reziliență pentru UAT-uri. Propunerea care e pe masă acum e să se creeze categorii de UAT și în interiorul categoriei fiecare localitate să primească o sumă egală. Fiecare primar va ști că poate primi X euro pentru proiecte în direcția PNRR. Nu mai există un alt instrument de gestionare a banului public în care să spui de la început ”asta e alocarea pentru tine”. Deci dacă asta e problema PSD, din nou e rezolvată.
Întrebarea e ce se va întâmpla cu primarii care nu vor avea capacitatea de a implementa proiecte. Vor avea, probabil, un mecanism de runde: în prima rundă fiecare primește egal, urmând ca dacă unii nu pot atrage banii – să se redistribuie către ceilalți. Este propunerea pusă pe masă, iar în viitorul HG menționăm explicit că toate detaliile privind mecanismul financiar vor fi negociate cu asociația municipiilor, a orașelor și cea a comunelor.
Rep: În ce stadiu e PNRR? Promiteați săptămâna trecută în Parlament că Ministerul va trimite până la finalul acelei săptămâni pe circuitul de avizare din guvern proiectul de HG. L-ați trimis?
Cristian Ghinea: Da, am discutat personal cu toți miniștrii, inclusiv peste week-end. Am agreat textele rezumatelor de componente. După întâlnirea cu președintele Iohannis va fi o ședință de guvern dedicată PNRR pentru primă lectură. Sper ca săptămâna viitoare să avem decizia guvernului care, repet, înseamnă mandatarea pentru negocierea cu Comisia Europeană.
Aș vrea să combat un fake-news: am văzut că au apărut întrebări în presă despre faptul că oamenii care lucrează pe PNRR au un spor de 100%. E un fake complet, ca în bancul sovietic la Radio Erevan. Fake-news-ul acesta a plecat din păcate de la doamna Violeta Alexandru care, dintr-o greșeală sau dezinformare, a scris pe Facebook că se vor da sporuri suplimentare pentru cei care lucrează pe PNRR. Adevărul e că prin OUG dată anul trecut s-a omis să se acopere și PNRR pentru persoanele care primesc sporul obișnuit de fonduri europene de 35%. Această direcție PNRR nu e operaționalizată acum, nu are nici un angajat, pentru că oamenii care s-ar muta aici ar pierde sporul de 35%. E o situație aberantă. Nu că nu există o cabală de oameni la PNRR cu spor de 100%, există o direcție doar pe hârtie, deocamdată am dat atribuții oamenilor din alte direcții ale ministerului. Nimeni nu vrea să se mute la acea direcție. Vom îndrepta această omisiune. Deja se răspândește această chestiune, dar factual vorbind nu există un spor de PNRR.
Merită toată lumea sporul de fonduri europene? E altă discuție. Am pornit o reorganizare și facem o analiză, trebuie o modalitate de a-l lega de performanța individuală. Cum măsurăm performanța? E parte din analiză. Dar eu nu am venit aici să dau cu barda, e un minister profesionist, peste media administrației românești. Vreau să fac o direcție specială pentru instrumentele financiare. Deocamdată e la nivel de serviciu, sunt doar doi oameni, vom aduce din alte direcții.
Rep: Spuneați în 23 noiembrie 2020 într-o ciritică dură la adresa PNL, că primul draft al PNRR ”duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare”, cu o alocare de 275 mil euro (0,9%), pe care o numeați ”o bătaie de joc”. Și mai spuneați că ”noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale”. Cât investiți din noul PNRR deci în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale?
Cristian Ghinea: Depinde pe ce linie ne uităm. E o direcție de reformă a institutelor de cercetare, e o direcție de cercetare de nișă, gândiți-vă la baterii, la hidrogen, la microcomponente. Mai e și partea de economie circulară, nu avem capabilități de dezvoltare – de pildă în domeniul lânii.
Rep: Lâna domnului Daea?
Cristian Ghinea: Până la umă, lâna e aruncată, e considerată deșeu. Și mai e partea de cercetare dezvoltare pentru trecerea spre hidrogen. Dacă le adunăm pe toate, mergem în acea direcție, de 5%.
Rep: Ați prins ca propuneri de finanțare aceste domenii unde România a pierdut startul – hidrogen, cercetare medicală?
Cristian Ghinea: Ele sunt prinse ca domenii de finanțare, urmează să stabilim exact alocările și proiectele împreună cu Ministerul Digitalizării. Aici a fost o negociere, când am pus cap la cap ce au trimis ministerele, erau 70 de miliarde. Când am adăugat ce proiecte au trimis și primăriile, am sărit de 100 de miliarde de euro. A fost un duș rece pentru că așa vezi nevoile de dezvoltare. Și fiecare ministru de linie avea argumente foarte bune.
Rep: Ce autostrăzi/drumuri expres vor fi prinse în PNRR? Dați-ne câteva exemple
Cristian Ghinea: La autostrăzi, situația e stabilă și consensuală. Vechiul PNRR propunea 4,5 miliarde euro pentru autostrăzi, atât rămâne. Dar va trebui să ducem o luptă diplomatică cu Comisia Europeană ca să accepte, suntem țara cu cea mai mare alocare pentru autostrăzi, de departe.
A7 este principalul proiect. Ministrul Transporturilor m-a asigurat că proiectele sunt mature și că putem avea gata tronsoane din A7 până în august 2026, data – limită.
Rep: Deci nu e un risc să se piardă banii, prin terminarea proiectului după 2026?
Cristian Ghinea: Acesta e cel mai mare stres. O schimbare față de PNRR inițial e că nu mai atașăm sume pe fiecare proiect, ci facem milestones pe număr de km, ca să evităm problemele dacă apar întârzieri.
Rep: Deci A7 e prins integral în PNRR?
Cristian Ghinea: Da, integral. Mai avem două capete din A8 Iași – Târgu Mureș, care au studiile de fezabilitate începute. Si mai e prinsă închiderea inelului spre Ungaria prin Transilvania.
Mai sunt prinse legătura A1 cu Timișoara, mai e Drumul expres Pitești – Craiova. Noi avem un necesar calculat de circa 10 miliarde euro pentru autostrăzi.
Rep: Comarnic – Brașov e prinsă în PNRR?
Cristian Ghinea: Nu, acolo va dura proiectarea în sine, e foarte complicată, pentru că e secțiunea de munte. Dar va fi o competiție între proiecte, PNRR e flexibil.
Am avut întâlniri cu ambasadorii din statele membre UE, acesta a fost principalul mesaj transmis: acestea sunt reformele cerute de Comisia Europeană – pensii, salarizare, și ni le asumă. Dar pentru noi ca guvern reformist linia roșie este alocarea pentru transporturi.
Rep: La Pilonul 1, Tranziție verde, e menționat metroul. Ce proiect de metrou vreți să finanțați, din Cluj sau București?
Cristian Ghinea: Ambele. În documentul discutat cu Ministerul Transporturilor și cu care vom merge la Comisia Europeană sunt prevăzute investiții în linii noi de metrou la București și Cluj.
Rep: Dar e timp pentru metroul din Cluj, care e abia la început cu documentația tehnică?
Cristian Ghinea: Domnul Emil Boc m-a asigurat că se va face, dar poate fi împărțit în tronsoane și măcar un tronson sau două să fie gata. Noi raportăm număr de km. Dacă e un risc de întârziere, să putem raporta o bucată din el, să ne luăm banii pe el.
Rep: Cloudul guvernamental. Guvernul merge pe ideea veche, să nu aplice sancțiuni instituțiilor publice care nu participă la proiect? Câți bani vreți să alocați cloudului guvernamental?
Cristian Ghinea: Cu sancțiunile la instituții de stat mutăm banii dintr-un buzunar în altul. Toate instituțiile, de pildă, au pus bani în buget pentru amenzi pentru că nu au angajat suficiente persoane cu handicap. Comparația e foarte bună, ce putem face cu instituțiile care nu vor să intre în cloud, le dăm amenzi? Eu zic că e mai bine ca, dacă nu vor, să nu le dai bani prin PNRR.
Ministerul Digitalizării va face acest cloud, și nu e o operațiune ușoară, cum a fost în Estonia în 1995, când a făcut un proces super-centralist. Noi avem deja digitalizare la diverse instituții, și acum trebuie să le legăm, pentru că fiecare a făcut-o altfel. Dar voința politică există ca la capătul acestui cloud guvernamental să avem acele autostrăzi digitale princ are toată informația să se plimbe digital între instituții, fără să mai plimbăm hârtii.
Rep: Și ce sume sunt prevăzute?
Cristian Ghinea: Componenta se referă la cloud guvernamental, sisteme digitale interconectate, semnătură electronică, cartea de identitate electronică, promovarea cunoștințelor umane – sunt 2,5 miliarde de euro pentru digitalizarea statului. Acest buget și această linie de acțiune vor fi gestionată de Ministerul Digitalizării.
Lucrăm acum la dezvoltarea domiciliului electronic: tu cetățean să ai în relația cu statul un domiciliu electronic și să nu mai trebuiască să te identifici cu alt user și altă parolă la fiecare instituție.
Foto: InquamPhotos / George Călin
Video: InquamPhotos / Ovidiu Micsik