Autorul acestui material cumpără produse alimentare pentru casă în Piața Matache, de mai mulți ani. Prin urmare, a ajuns să se știe personal cu zarzavagiii, patronii de chioșcuri, proprietarul măcelăriei din piață. Întâmplător, în cadrul unei discuții amiabile, află că un astfel de antreprenor ce face comerț prin intermediul unui chioșc virează, lună de lună, chiria aferentă desfășurării activității în spațiul închiriat nu către Administrația Pieței Matache, ci către un executor judecătoresc pe nume George Niculae, care colectează chiriile din piață în numele operatorului de salubritate Romprest. Vedem și ordinul de plată care certifică că, într-adevăr, plata chiriei se face către BEJ George Niculae. La o altă tarabă, cu al cărei proprietar autorul materialului, de asemenea, se știe, este aceeași situație. Și aici vedem ordinul de plată către executor. Aflăm că toți cei care închiriază spații în piață plătesc chiria către executor, iar acest lucru se extinde la toate piețele din sector. Nu acționează un singur executor, ci mai mulți. Un altul este Acta non Verba. UPDATE Primăria Sectorului 1 a transmis ulterior că fenomenul este marginal și sumele în discuție sunt mici, dar și că există contestați la executare care se află în faza apelului. Reacția integrală, la finalul acestui articol.
Am întrebat la Romprest despre această situație, iar avocatul firmei, Iancu Toader, a confirmat că da: firma pe care o reprezintă execută veniturile Primăriei Sectorului 1 generate de toate piețele. Și nu doar piețele, ci și alte active generatoare de venit ale Primăriei pe care executorii le-au putut găsi.
Speța este din 2020, când între PS1 și Romprest au apărut conflicte legate de nivelul plăților aferente contractului de salubritate multianual pe care operatorul de salubritate îl are cu PS1. Primăria condusă de Clotilde Armand a apreciat că ridicarea gunoiului costă prea mult, a sistat temporar contractul, Romprest a oprit temporar ridicarea gunoiului, apoi Primăria a decis ajustarea financiară a contractului. În cele din urmă, Romprest a acționat-o în judecată și a câștigat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Sunt 89 de milioane lei, fără penalități, pe care le pretinde acum Romprest și în contul cărora, prin decizie judecătorească, a poprit mai multe venituri ale PS1. „Noi am câștigat toate procesele. PS1 nu a câștigat nici măcar jumătate de proces. Am obținut executarea silită a Primăriei, dar Primarul Clotilde Armand nu a vrut să pună sumele necesare în contul de executări, așa cum spune legea. Așa că ne-am îndreptat către terți popriți, piețele, spațiile comerciale ale Primăriei care generează chirii, apartamente ale Primăriei. Dar nu încasăm prea mult de aici, cu țârâita, la nivelul sutelor de mii lunar, noi suntem o firmă mare, avem salarii de dat, avem utilaje, avem taxe, noi vrem toți banii odată. Dar dacă primarul nu vrea să plătească… Avem bani de recuperat încă din perioada precedentului primar (Bogdan Tudorache – n.r.), din 2019”, spune Toader. Potrivit acestuia, Romprest ar putea chiar să meargă până acolo încât să descindă cu executorul la sediul din Banu Manta 9 și să rechiziționeze mașinile, birourile angajaților, telefoanele, pentru că. „N-am vrea să mergem până acolo, să facem bâlci. Vrem banii noștri, recunoscuți ca atare prin decizii judecătorești. Dar primarul Armand nu vrea să plătească, face contestații, face orice ca să nu(plătească – n.r.)”, mai spune Toader.
Pe site-ul firmei, Romprest publică situația la zi a cuantumului facturilor restante de plătit ale PS1, cu tot cu penalități. Aflăm astfel că, în fiecare zi, se adună câte 50.000 de lei , doar penalități și că sunt peste 1.100 de zile de întârziere la plata facturilor din 2020.
Am întrebat-o pe primarul Clotilde Armand despre această situație. Primarul ne-a spus că, da, „este posibil” ca așa să stea lucrurile, ca activele generatoare de venituri ale PS1 să fie sub poprire. „Da, se poate… Se poate să fie așa. Poate că încă nu am apucat să schimbăm banca…”, a precizat Armand. Rugată să revină cu precizări mai clare privind situația popririlor Romprest asupra activelor PS1, Armand a spus că o va face, dar, până în prezent, nu a venit cu informațiile promise. Întrebările i-au fost trimise atât pe WhatsApp, cât și pe SMS.
Pentru a afla mai multe de situația de la PS1, în această speță, l-am întrebat pe viceprimarul Ramona Porumb, de la PNL. Aceasta ne-a confirmat că aceasta este situația la nivelul sectorului, cu Romprest care încasează chiriile de la piețe în urma sentinței judecătorești de executare silită. „Așa este, piețele din sector dau veniturile la Romprest, cel puțin aceasta era situația de acum câteva luni, când primeam mereu înștiințări de la executor, că se îndreaptă împotriva veniturilor de la piețe. Sincer să va spun, nu știu exact care este acum situația, dar și pentru că există în Primărie o anumită, cenzură, să zic așa, pe acest subiect. Aici am ajuns, în această situație, din pricină că doamna primar a pierdut toate aceste procese”, spune Porumb, pentru Economedia.ro. Întrebată fiind cum se descurcă primăria, cu toate aceste popriri asupra ei, viceprimarul explică că se bazează pe veniturile de la Direcția Generală Taxe și Impozite și alocările de la bugetul de stat, care se fac în conturi separate și care nu sunt, potrivit legii, supuse popririi. „Cel puțin deocamdată, cine știe cum va mai fi cu acest primar”, mai spune Porumb.
Scurtă istorie a unui război
Imediat după ce a câștigat mandatul de primar al Sectorului 1 din București, Clotilde Armand, de la USR, a intrat în conflict cu Romprest pe subiectul contractului de salubritate existent. Primarul aprecia că Romprest primește prea mulți bani pentru prestația pe care o efectuează. Mai mult, Armand suținea că respectivul contract nu există de facto, întrucât ar fi fost încheiat fraudulos în mandatele precendenților primari. A suspendat contractul iar, ca răspuns, Romprest a supendat la rândul ei colectarea deșeurilor de pe raza sectorului. Ulterior, Armand a revenit asupra deciziei de suspendare a contractului, însă i-a tăiat din valoare, de la circa 20 de milioane de lei lunar la circa 12 milioane de lei lunar, primarul precizând că Romprest ar fi acceptat această diminuare. În schimb, firma de salubritate și-a diminuat și ea corespunzător prestațiile efectuate, dar a continuat pe calea instanței. În iunie 2021, instanța acceptă executarea silită de către Romprest a PS1. „Admite cererea de încuviinţare a executării silite. Încuviinţează executarea silită în temeiul titlului executoriu, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare”, potrivit judecătorilor. Decizia a fost una fără cale de atac.
Imediat după această sentință, Armand a contraatacat, susținând că, în sine, contractul dintre Romprest și PS1 este nul.
„Două sentințe judecătorești definitive și irevocabile au constatat că acest contract a fost încheiat fraudulos și l-au ANULAT. Exact în ziua în care fostul primar Andrei Chiliman semna contractul, 30 iunie 2008, Curtea de Apel București anula definitiv și irevocabil întreaga procedură de achiziție, deoarece încălca directivele comunitare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul contractelor de concesiuni de servicii. În plus, contravenea flagrant Legii 273/2006 privind finanțele publice locale. Curtea de Apel Brașov a dat, pe 22 martie 2011, cea de-a doua decizie definitivă și irevocabilă: Dispune anularea anunțului de participare nr. 40433/ 08.12.2007 publicat în SEAP de către Primăria Sectorului 1 București, a documentației de atribuire și a procedurii de atribuire prin licitație deschisă a contractului „Prestări servicii- activități ale salubrizare pe raza administrativă a Sectorului 1” cod CPV 90121000-1 și 90210000- 2. A fost confirmată, încă o dată, încheierea fără nicio bază legală a contractului de salubrizare de la nivelul Sectorului 1. Astfel, contractul Romprest a fost semnat în disprețul Justiției, cu aprobarea PSD și PNL. Și cu o tăcere din partea partidelor politice de peste 10 ani. Nimeni nu a scos o vorbă despre asta. Rămân acum întrebările mele: cine ne dă banii înapoi pentru cei 12 ani în care am plătit cel mai scump serviciu de salubrizare din România și câți funcționari publici, primari și viceprimari trebuie să răspundă în fața Justiției? Vom afla. Am demarat acțiunea în instanță pentru că acest contract este nul din toate punctele de vedere. Case closed Romprest. Vrem banii înapoi și să plecați mai repede”, spunea primarul Clotilde Armand, în iunie 2021.
„Războiul” dintre PS1 și Romprest ajunge și la Curtea Supremă, iar în aprilie anul acesta Primăria pierde la ICCJ. În aprilie 2023, Primaria Sectorului 1 pierde la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde ceruse ca factura pentru utilități să nu reprezinte titlu executoriu. Înalta Curte declară ca inadmisibilă sesizarea prin care administrația locală a cerut ca instanța supremă să constate că factura fiscală pentru serviciile de utilități publice nu reprezintă titlu executoriu în relația cu debitorul-autoritate contractantă.
În prezent, Romprest continuă cu executările silite la adresa PS1 și entităților subordonate și efectuează prestații diminuate în sector, Primăria caută în continuare în instanță diferite căi pentru a anula executarea silită.
Punctul de vedere al Primăriei Sectorului 1:
„În procesele pe care le avem cu compania Romprest, prin adresele de înființare a popririi emise de organele de executare, s-a dispus înființarea popririi la unii terți debitori ai Sectorului 1. Măsura a fost posibilă după încetarea suspendării executării silite dispuse de instanța de executare. În prezent, contestațiile la executare se află în faza apelului. Unii terți debitori ai Sectorului 1 au primit înștiințări de poprire. De exemplu, în piețe sunt doar cei cu spații mari, care nu au doar tarabe. E un fenomen marginal, sumele în discuție sunt mici, maxim 12.000 lei, cele mai multe în jur de 2000. Nu putem vorbi de rambursarea nici măcar a unei facturi Romprest care se ridică la peste 4 milioane RON”, a transmis Primăria de sector.