Practica City Insurance de a vinde polițe RCA sub tariful notificat, cu scopul de a-și crește cota de piață, a generat un deficit de 1,2 miliarde lei în perioada dintre 2018 și 2021, arată raportul lichidatorului judiciar, care afirmă că au existat persoane care au luat măsuri ce duceau la pierderi pentru companie, ceea ce va duce la cererea atragerii răspunderii, în instanță, pentru aceste persoane.
Principalele cauze operaționale care au dus la falimentul City Insurance au fost:
- Vânzarea polițelor sub tariful notificat, cu scopul de a crește cota de piață, ceea ce a generat un deficit de 1,2 miliarde lei în perioada cuprinsă între 2018-2021
- Lipsa demersurilor pentru recuperarea creanțelor de la reasiguratori – deficit de 422 milioane lei (sold la decembrie 2021)
- Neplata la timp a daunelor ce a dus la plăți de penalități și cheltuieli de executare de peste 45 milioane lei
- Pierderi constante la nivelul filialelor din Grecia și Italia pe perioada 2017-2021, deficit de 185 milioane lei.
- Nerecuperarea creanțelor în regrese – deficit de 54 milioane lei (sold la decembrie 2021)
- Împrumuturi fără substanță economică în valoare de 125 milioane euro contractate de City Insurance (acestea fac obiectul unor cercetări penale naționale și internaționale).
Principalele cauze care țin de gestionarea fondurilor:
- Achitarea de dobânzi și a unui onorariu de succes în valoare de 147 milioane lei, aferente unor împrumuturi de la acționarul majoritar și de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance.
- Nerecuperarea împrumuturilor acordate societății afiliate: City Invest & Management SRL, în cuantum de 57 mil. lei, sold la data de 31.12.2021
- Pierderile rezultate din vânzarea unor imobile și terenuri achiziționate la valori ridicate în perioada 2012-2014. Diferența dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare în 2019-2020 se ridică la suma 42,6 milioane lei.
„Ce am putut să identificăm în cazul City e că a luat niște măsuri care au dus la adâncirea deficitului financiar în care se afla. A achitat dobânzi și comision de succes de 147 milioane lei pentru aceste împrumuturi considerate fără substanță economică și care au dus la dezechilibrarea companiei. De-a lungul lui 2013 și 2016 a împrumutat societatea afiliată, City Invest, cu sume importante pe care le-a recuperat în parte, ca aceasta din urmă să achiziționezi drepturi litigioase împotriva statului român. City avea de recuperat aproximativ 57 milioane lei de la compania afiliată la finalul lui 2021. Plasamentele companiei: în 2012-2014 a făcut o serie de achiziții de active imobile. În 2019-2020 are loc valorificarea acestor bunuri achiziționate la valori mult mai mici decât cele la care au fost cumpărate. Diferența dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare a fost de peste 42 milioane lei”, a declarat Oana Munteanu, în cadrul CITR și managerul proiectului City Insurance.
Așadar, raportul CITR identifică în cazul City Insurance situații de atragerea a răspunderii pentru persoane responsabile de administrarea și gestionarea acestei companii, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.
„Sunt situații în care ne uităm la această răspundere când vorbim fie de măsuri care să permită companiei să își mentină activititatea, deși măsurile duceau la pierderi, fie de măsuri care au denaturat datele financiare ale companiei, în baza căreia și-a desfășurat activitatea. City, reprezentată de aceste persoane, a pierdut mai mult decât a câștigat”, a spus Cîrlănaru.
„Am identificat elemente și fapte care ne obligă la formularea unei cereri de atragere a răspunderii. În etapa următoare vom introduce și acțiuni în anularea unor acte și operațiuni frauduloase petrecute înainte de deschiderea procedurii de faliment. Vom accelera demersurile privind recuperările de creanțe, suma totală de recuperat se ridică la aproximativ 700 milioane de lei. Iar în perioada imediat următoare ne propunem să demarăm procedura de vânzare a bunurilor City”, a spus Oana Munteanu.
În ceea ce privește atragerea răspunderii a celor care au cauzat falimentul City Insurance, potrivit articolului 268 din Legea Insolvenței, judecătorul sindic poate dispune ca prejudiciul să fie suportat de membrii organelor de conducere și/ sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a contribuit la starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia din faptele prevăzute expres de lege.
Lichidatorul judiciar a identificat incidența mai multor cazuri de antrenare a răspunderii prevăzute de legea 85/2014, după cum urmează:
- au dispus în interes personal continuarea unei activităţi care conduceau în mod vădit societatea de asigurare/reasigurare la încetarea de plăţi
- au folosit activele şi/sau creditele societăţii de asigurare/reasigurare în interes propriu şi al altor persoane.
- au ţinut o contabilitate fictivă, au facilitat dispariţia unor documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea potrivit legii
- au deturnat ori au ascuns o parte din activul societăţii de asigurare/reasigurare sau au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
- au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii de asigurare/reasigurare fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi
- au întocmit situaţii financiare anuale, alte situaţii contabile ori raportări, cu nerespectarea prevederilor legale
- în cadrul acţiunilor interne de verificare, nu au identificat şi/sau nu au sesizat, din culpa acestora, faptele care au condus la fraude şi/sau la o gestiune defectuoasă a patrimoniului societăţii de asigurare/reasigurare.
Potrivit lui Paul-Dieter Cîrlănaru, există un comportament similar în cazul companiilor de asigurări care au dat faliment în ultimii ani, respectiv încercarea de a-și crește cota de piață, atunci când apar probleme.