Foto: Wikipedia
Banca centrală a SUA va ridica dobânda de politică monetară de referință la peste 4% și o va menține la acest nivel dincolo de 2023, în încercarea de a eradica inflația ridicată, potrivit majorității economiștilor de top din mediul academic chestionați de Financial Times.
Cel mai recent sondaj, realizat în parteneriat cu Initiative on Global Markets de la Booth School of Business a Universității din Chicago, sugerează că Rezerva Federală este departe de a pune capăt campaniei de înăsprire a politicii monetare. Aceasta a majorat deja ratele dobânzilor în acest an în cel mai agresiv ritm din 1981 încoace.
Aflată aproape de zero în luna martie, rata dobânzii se situează acum între 2,25% și 2,50%. Comitetul federal pentru piața monetară se reunește din nou marți pentru o ședință de politică monetară de două zile, în cadrul căreia se așteaptă ca oficialii să implementeze o a treia creștere consecutivă a ratei dobânzii cu 0,75 puncte procentuale. Această măsură va ridica rata la un nou interval țintă de 3 la sută până la 3,25 la sută.
Aproape 70% dintre cei 44 de economiști intervievați între 13 și 15 septembrie consideră că rata dobânzilor din acest ciclu de înăsprire va atinge un vârf între 4% și 5%, iar 20% sunt de părere că va trebui să depășească acest nivel.
„FOMC încă nu a ajuns la un acord cu cât de mult trebuie să crească ratele”, a declarat Eric Swanson, profesor la Universitatea din California, Irvine, care prognozează că rata fondurilor federale va atinge în cele din urmă un vârf între 5 și 6%. „Dacă Fed vrea să încetinească economia acum, trebuie să majoreze rata fondurilor peste inflația [de bază].”
În timp ce Fed țintește în mod obișnuit o rată de 2% pentru indicele „de bază” al prețurilor cheltuielilor de consum personal (PCE) – care elimină elementele volatile, cum ar fi alimentele și energia – aceasta monitorizează îndeaproape și indicele prețurilor de consum. Inflația a accelerat în mod neașteptat în luna august, indicatorul de bază crescând cu 0,6% pentru luna respectivă, sau cu 6,3% față de anul precedent.
„Mă tem că am ajuns la un punct în care Fed se confruntă cu riscul erodării serioase a credibilității sale și, prin urmare, trebuie să înceapă să fie foarte conștientă de acest lucru”, a declarat Jón Steinsson de la Universitatea din California, Berkeley.
„Am sperat cu toții că inflația va începe să scadă și am fost dezamăgiți de nenumărate ori.” Mai mult de o treime dintre economiștii intervievați avertizează că Fed nu va reuși să controleze în mod adecvat inflația dacă nu va majora ratele dobânzilor peste 4% până la sfârșitul acestui an.
Dincolo de ridicarea ratelor la un nivel care să constrângă activitatea economică, majoritatea respondenților estimează că Fed le va menține dobânzile la acest nivel pentru o perioadă susținută.
Scăderea presiunilor asupra prețurilor, instabilitatea pieței financiare și deteriorarea pieței muncii sunt cele mai probabile motive pentru care Fed va întrerupe campania de înăsprire a dobânzii, dar nu se anticipează nicio reducere a ratei fondurilor federale până cel mai devreme în 2024, potrivit a 68% dintre cei chestionați. Dintre aceștia, un sfert anticipează că Fed nu va reduce rata de politică monetară de referință până în a doua jumătate a anului 2024 sau mai târziu.
Aproape 70% dintre respondenți se așteaptă ca National Bureau of Economic Research – arbitrul oficial care stabilește când începe și când se termină recesiunea în SUA – să declare una în 2023, majoritatea fiind de părere că aceasta va avea loc în primul sau al doilea trimestru. În comparație cu cei aproximativ 50 la sută care consideră că Europa va intra în recesiune până în trimestrul al patrulea al acestui an sau mai devreme.
O recesiune în SUA se va întinde probabil pe parcursul a două sau trei trimestre, consideră majoritatea economiștilor, iar peste 20% dintre ei se așteaptă ca aceasta să dureze patru trimestre sau mai mult. În momentul de vârf, rata șomajului s-ar putea situa între 5% și 6%, potrivit a 57% dintre respondenți, cu mult peste nivelul actual de 3,7%. O treime dintre aceștia o văd depășind 6%.
„Acest lucru se va răsfrânge asupra lucrătorilor care își permit cel mai puțin atunci când vom avea creșteri ale șomajului din cauza acestor majorări de rate la un moment dat”, a avertizat Julie Smith de la Lafayette College. „Chiar dacă este vorba de sume mici – un punct procentual sau două de creștere a șomajului – este o durere reală asupra gospodăriilor reale care nu sunt pregătite să facă față acestor tipuri de șocuri”.