Foto: Pixabay
Franța și Germania, motoarele UE, au îndemnat marţi Comisia Europeană să studieze “cât mai repede” planurile de relansare naţionale pentru a evita ca UE să nu rămână în urma Chinei şi Statelor Unite în cursa pentru relansarea mondială, transmite France24, preluat de Rador. În timp ce guvernele din SUA și China au injectat deja mii de miliarde de dolari în economiile lor, planul UE de relansare economică e abia la stadiul în care statele membre își depun programele individuale – cu state precum România care au anunțat deja că amână cu o lună.
Parisul şi Berlinul au cerut, marţi, 27 aprilie, Comisiei Europene să examineze “cât mai repede” planurile de relansare naţionale pentru a evita ca Europa, slăbită de rateurile vaccinării, să nu rămână în urmă în cursa pentru relansarea mondială.
UE, care a ajuns la un acord în iulie 2020 pe un fond de relansare de 750 de miliarde de euro (5,6% din PIB european) finanţat printr-o datorie comună, trebuie să depăşească o etapă importantă în această săptămână deoarece circa 12 ţări trebuie să-i prezinte planurile lor, printre care Franţa şi Germania.
“Am pierdut prea mult timp”
“Comisia trebuie să analizeze planurile naţionale de relansare şi rezilienţă de îndată ce va fi posibil să poată fi aprobate de Consiliu, în iulie cel mai târziu. Acest lucru va permite ca banii să fie plătiţi înainte de sfârşitul verii”, a declarat marţi ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire într-o conferinţă de presă comună cu omologul său german, Olaf Scholz.
“Am pierdut prea mult timp. Creşterea chineză a repornit. Statele Unite sunt în plin avânt. Uniunea Europeană trebuie să rămână în cursă”, a explicat Bruno Le Maire.
Un mesaj care a fost auzit la Bruxelles: “în acest moment, guvernele ţărilor din UE îşi finalizează planurile naţionale de relansare. Şi Comisia lucrează mână în mână cu ei pe aceste planuri, 24 de ore din 24”, a declarat preşedinta UE, Ursula von der Leyen, într-un comunicat.
Ce prevede planul francez de relansare
Guvernul francez şi-a prezentat marţi planul naţional de relansare care detaliază cum înţelege să folosească cele 40 de miliarde de euro subvenţii de la Uniunea Europeană (UE) şi reformele întreprinse pentru a se potrivi cu foaia de parcurs europeană.
Concret, din cele 100 de miliarde ale planului de relansare francez, Franţa poate aştepta o finanţare de 40 de miliarde de la Bruxelles. Din această sumă, peste jumătate corespunde unor cheltuieli pentru tranziţia ecologică, în care planul de 5,8 miliarde pentru renovarea energetică, 6,5 miliarde dedicate infrastructurii de transport şi de mobilitate verde sau alte 5,1 miliarde trebuind să servească la dezvoltarea energiilor şi tehologiilor verzi.
Un sfert din cheltuieli trebuie să meargă la digitalizarea economiei, cu, de exemplu, investiţii de 2,4 miliarde pentru a dezvolta suveranitatea tehnologică a Franţei sau 2,9 miliarde pentru digitalizarea pregătirii şi investiţii în competenţe digitale.
Franţa se situează astfel în limitele criteriilor fixate de Bruxelles, care fixa la cel puţin 37% din cheltuieli pentru tranziţia ecologică şi 20% pentru tranziţia digitală.
Planul european a fixat ca prioritate eforturile în materie de coeziune socială, de educaţie şi de eficacitate instituţională. Parisul propune 7,7 miliarde de euro cheltuieli pentru cercetare, sistemul de sănătate şi coeziune teritorială.
Reformele avansate de Franţa
În afară de investiţii, statele membre ar trebui să însoţească planul naţional de o latură de reforme. Franţa ar trebui să-şi demonstreze intenţia de a face reforme structurale, deja cerute de multă vreme de Bruxelles.
În planul său, guvernul a reluat o bună parte din reformele adoptate din 2017: politica de locuinţe, legea climei sau legea simplificării acţiunii publice şi cea a vieţii companiilor.
“Cam ca lista lui Prévert” /listă de lucruri disparate, fără legătură unele cu altele, n. trad./, a spus preşedintele comisiei de finanţe a Adunării Naţionale, Éric Woerth, cu ocazia unei audieri a ministrului economiei, Bruno Le Maire, şi a ministrului său delegat la conturi publice, Olivier Dussopt.
Două viitoare mari reforme sunt dezvoltate pe larg în documentul francez. Mai întâi, critica reformei asigurări sociale – şomaj, a cărei intrare în vigoare a fost suspendată în timpul crizei şi este acum programată în iulie. Executivul vrea de asemenea să revadă gestionarea finanţelor publice, aşa cum este preconizat într-un recent raport comandat de /palatul/ Matignon, cu obiectivul de a “reveni la o politică bugetară prudentă”.
“Trebuie să creem un cadru multianual, cu o regulă privind cheltuielile”, a susţinut ministrul de finanţe, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său german, Olaf Scholz.
În acest sens, sunt prevăzute măsuri legislative începând din acest an.
Subiectul pensiilor este sensibil: acest proiect de reformă, început înaintea crizei, a scos unele profesii în stradă mai multe săptămâni la rând la sfârşitul lui 2019. Documentul transmis la Bruxelles reaminteşte hotărârea guvernului de “a face o reformă ambiţioasă a sistemului de pensii”, aşa cum cer de multă vreme instituţiile europene.
“Nu avem nevoie de vreo recomandare, nici din partea unui stat european, nici a Comisiei, pentru a fi conştienţi de necesitatea de a face o reformă a pensiilor în Franţa”, a susţinut dl Le Maire.
Dar “reforma pensiilor nu figurează în sensul tehnic al termenului în aceste calupuri de reforme pe care le-am prezentat partenerilor noştri europeni”, a precizat Bruno Le Maire cu ocazia audierii sale în comisia de finanţe şi afaceri europene din Adunarea Naţională.
Guvernul nu dă de altfel un calendar precis, limitându-se să sublinieze că dialogul social pe acest proiect va trebui relansat “de îndată ce ameliorarea situaţiei sanitare şi economice o va permite”.