Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Atena solicită acțiuni imediate privind decalajul energetic Nord-Sud, iar România sprijină inițiativa de a acționa imediat, astfel încât rețeaua electrică europeană să poată funcționa în sfârșit ca un sistem unic în beneficiul consumatorilor, scrie Power Game, conform Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Grecia a transmis un nou mesaj cu privire la necesitatea repornirii pieței unice europene a energiei electrice. Ministrul adjunct al Mediului și Energiei din Grecia, Nikos Tsafos, a vorbit luni, 27 octombrie, la Conferința Ministerială privind Conectivitatea Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), care a avut loc la București. Conform informațiilor obținute de energygame.gr, intervenția Greciei s-a concentrat asupra problemei discrepanțelor mari între prețurile la energia electrică din cadrul Uniunii Europene – discrepanțe care, așa cum a subliniat Tsafos, în loc să se reducă, se adâncesc, subminând obiectivul unei piețe cu adevărat unice.
Ministrul adjunct grec al energiei a subliniat rolul ACER, care a indicat deja pașii necesari pentru a utiliza pe deplin interconexiunile existente, și a solicitat Comisiei Europene să procedeze la punerea în aplicare imediată a propunerilor organizației, pentru a aborda distorsiunile și a realiza o reducere substanțială a prețurilor pentru cetățeni și companii.
Grecia a reușit să aducă aceste probleme în prim-planul dezbaterii europene. Concret, în timpul ultimei reuniuni a miniștrilor energiei ai UE, delegația greacă a ridicat în mod direct problema diferențelor persistente între prețurile din Europa de Sud-Est și cele din Europa Centrală în fața comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, subliniind că acesta este un fenomen cu profunde implicații sociale și economice. Ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, a solicitat, de asemenea, oficial Comisiei Europene să se concentreze pe valorificarea interconexiunilor existente, deoarece – după cum a subliniat el – „nicio măsură nouă nu va fi eficientă dacă nu este valorificat mai întâi sistemul deja existent”. Această linie a fost trasată de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, atât printr-un articol semnat în Financial Times, cât și de la tribuna reuniunii MED9.
Această presiune politică pare să înceapă să dea roade, deoarece dezbaterea privind reducerea costurilor energiei în Europa se bazează acum pe cele șapte noi acțiuni anunțate de Comisie în urmă cu câteva zile, care au ca scop să ușureze povara suportată de industriile mari consumatoare de energie și de gospodării. „Setul de instrumente” include măsuri noi, dar și măsuri existente, iar în centrul noului pachet de măsuri se află accelerarea acordării de autorizații pentru proiectele de energie regenerabilă, stocare și rețele, deoarece Bruxelles-ul consideră că întârzierile sunt principalul factor inhibant în tranziția energetică.
Conform informațiilor, Grecia încearcă să lege această discuție de „Pachetul Rețele” («Grids Package») aflat în curs de elaborare și care va fi prezentat la sfârșitul lunii noiembrie. Atena a propus inițiativa de a încorpora propunerile ACER, cum ar fi utilizarea tehnologiilor cu cost redus pentru a consolida interconexiunile existente și îmbunătățirea fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, măsuri care pot limita așa-numitul „zid energetic” dintre Europa de Est și cea de Vest. Conform unor surse de la Bruxelles, nu a existat încă un semnal oficial din partea DG ENER, însă Grids Package este considerat o „fereastră de oportunitate”, vizând integrarea reală a pieței europene de energie electrică.
În același timp, se acordă o importanță deosebită consolidării interconexiunilor și rețelelor naționale, Comisia anunțând inițiativa „Autostrăzi Energetice”, care va aborda opt blocaje cheie în cadrul Uniunii Energetice. Pentru Grecia, interesul este dublu: pe de o parte, deoarece cablul submarin Great Sea Interconnector este inclus în proiectele care vor contribui la înlăturarea izolării energetice a Ciprului și, pe de altă parte, deoarece importanța sporită pe care o dobândesc infrastructurile transfrontaliere creează perspective pentru noi proiecte în Europa de Sud-Est, capabile să reducă dezechilibrele regionale între prețuri și să contureze un spațiu energetic european mai unificat și mai competitiv.
România sprijină Grecia, iar Jørgensen recunoaște situația
România se afirmă, de asemenea, ca o țară care plasează sus în agenda sa politică necesitatea de a acționa imediat, împărtășind – la fel ca și Grecia – convingerea că adevărata provocare nu este anunțarea de noi proiecte, ci valorificarea optimă a interconexiunilor existente, astfel încât rețeaua electrică europeană să poată funcționa în sfârșit ca un sistem unic în beneficiul consumatorilor.
În timpul vizitei sale la București, într-un interviu acordat HotNews.ro, comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jørgensen, și-a exprimat clar îngrijorarea cu privire la nivelul prețurilor la energie din Europa, vorbind despre o „situație de urgență” care necesită acțiuni politice coordonate.
El a subliniat că Europa încă plătește prețuri disproporționat de mari la energie electrică în comparație cu Statele Unite și Asia, din cauza dependenței sale de combustibilii fosili importați, din cauza integrării insuficiente a piețelor energetice și din cauza taxării excesive transferate direct către consumatori. Această situație, a spus el, afectează nu numai gospodăriile vulnerabile, ci și competitivitatea industriei europene, care trebuie să funcționeze în condiții de costuri energetice mult mai mari decât cele ale concurenților săi internaționali.
Potrivit comisarului, singura strategie eficientă pentru reducerea prețurilor este investiția în producerea de energie curată pe plan intern și în interconexiuni energetice, pentru a reduce dependența de piețele de combustibili și a echilibra prețurile în întreaga Europă. În plus, așa cum a scris și energygame.gr, comisarul s-a angajat să revină cu propuneri concrete până la sfârșitul anului, pentru a aborda distorsiunile care mențin piețele din regiune în captivitatea unor prețuri ridicate.
Dezechilibrul între prețurile din Nord și cele din Sud nu este doar un fenomen temporar, ci – așa cum recunosc acum organismele europene – rezultatul unor distorsiuni în însăși funcționarea pieței interne. În acest sens, europarlamentarul român Dan Nica a subliniat recent că prețurile angro ale energiei electrice din România, care urmează în mare parte același model ca și prețurile din Grecia, sunt de cinci ori mai mari decât în Spania, de trei ori mai mari decât în Franța și cu 40% mai mari decât în Germania. După cum a subliniat el, unul dintre principalele motive pentru prețurile ridicate ce se mențin de mult timp în sud-estul Europei este congestia cronică din coridorul electric Austria-Ungaria-Slovacia și nerespectarea limitei de 70% pentru disponibilitatea capacității de transport a interconexiunilor transfrontaliere în tranzacționarea cu energie electrică. Acest lucru, a mai pus el, este unul dintre principalele motive care mențin prețurile în sud-estul Europei artificial de ridicate, în combinație cu lipsa unor acțiuni decisive din partea Comisiei Europene.
În același interviu, Jørgensen a propus reducerea taxelor la electricitate ca măsură imediată, menționând că acest lucru ar putea oferi o ușurare rapidă cetățenilor și companiilor până când investițiile pe termen lung se vor amortiza. „Unde se produce mai multă energie verde, facturile sunt mai mici”, a subliniat el, descriind legătura dintre autosuficiența energetică, politica climatică și prețurile accesibile pentru consumatorii europeni.
În ciuda unor detensionări periodice, regiunea rămâne printre cele mai scumpe zone energetice din Europa, prețul en-gros al energiei electrice rămânând semnificativ mai mare decât în Europa de Vest și Centrală. În Grecia, România, Ungaria și Bulgaria, prețul mediu en-gros este constant peste 100 de euro pe megawatt-oră, menținând o tendință ascendentă. Această tendință din Grecia se pare că se va reflecta și în tarifele verzi ale furnizorilor. Se estimează deja că mai multe companii de furnizare au luat în considerare ajustări de la începutul lunii noiembrie, după o lună în care majoritatea au absorbit o mare parte din presiunea pieței angro. Întrebarea este acum dacă vor continua această politică sau dacă vor urma „curentul” ascendent care se conturează pe piața regională.
