Sursa foto: Facebook/CE Oltenia
Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică proiect de Hotărâre, prin care va amâna până toamna viitoare închiderea a două centrele pe cărbune, de la Turceni și Rovinari, cu o capacitate de producție de 660 MW. Acestea ar fi trebuit închise la finele acestei an, așa cum era stabilit în PNRR.
Proiectul de Hotărâre de Guvern are un singur articol:
“Se aprobă amânarea închiderii a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.334/2022, cu modificările și completările ulterioare și a exploatărilor miniere aferente acestora, până la data de 1 octombrie 2023”.
În nota de fundamentare este invocată următoarea prevedere legislativă:
”În situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente saurepornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 şi în corelare cu măsurile cuprinse înplanurile de urgenţă aferente sectorului energetic”.
Potrivit Ordonanței 108, adoptată în 30 iunie, cele două centrale urmau să fie închise până la sfârșitul anului 2022.
Scoaterea lor din funcțiune era prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, ca parte a strategiei de decarbonificare a sectorului energetic, prin care se dorește trecerea la tehnologii verzi sau mai puțin poluante.
Apoi, în toamnă, parlamentarii au stabilit ca acestea să nu fie plasate într-o așa numită rezervă tehnică. Adică, ar fi urmat să poată fi folosite oricând ar fi fost nevoie de energie electrică. La mijlocul lunii decembrie, însă, guvernul a înăsprit legislația decarbonării, după criticile Comisiei Europene. Drept urmare, centralele pe cărbune nu mai pot fi trecute în rezervă tehnică.
Astfel, Turceni și Rovinari urmau să fie scoase din exploatare la finalul anului și trecute în conservare timp de trei ani.
Executivul susține că este nevoie de aceste centrale pe cărbune atât pentru consumul de energie al țării, în contextul crizei energetice și războiului din Ucraina, cât și pentru furnizarea de energie către Republica Moldova, care nu mai poate importa din Ucraina din cauza războiului.
„Situația gopolitică actuală generată de conflictul dintre Rusia și Ucrainei face ca, în funcție de evoluția războiului, atât Ucraina cât și Republica Moldova să aibă nevoie de importuri de energie electrică din România. În data de 10.10.2022, mai multe atacuri cu rachetă ale Rusiei asupra Ucrainei au vizat în mod direct infrastructura energetică și de comunicații.
Astfel, au fost lovite mai multe stații din rețeaua electrică de transport și distribuție, precum și câteva centrale termoelectrice de termoficare. Măsura luată de către Ukrenergo Ucraina a fost aceea de anulare, începând cu data de 11.10.2022, a exporturilor către România (150 MW, valoare constantă 24/24 h), Slovacia 150 MW, valoare constantă 24/24 h), Polonia (aproximativ 200 MW, valoare constantă 24/24 h) și către Republica Moldova (cu valori cuprinse între 100 MW pe timpul nopții și 160 MW pe timpul zilei), pentru o perioadă nedeterminată. Anularea exporturilor Ucrainei către Republica Moldova, începând cu data de 11.10.2022, ora 03:00, au afectat foarte grav Republica Moldova, care nu-și poate asigura necesarul de energie electrică cu aproximativ 30%. Până în rezent, singura posibilitate de import în Republica Moldova a fost asigurată de către România”, se mai arată în nota de fundamentare.
Nota de fundamentare mai indică și faptul că la grupul de la Rovinari nu se va putea price energie decât din septembrie.
″Suplimentar față de cele prezentate, menționăm că grupul energetic Rovinari 5 (330 MW), aflat în proces de reabilitare, suferă o decalare a termenului de punere în funcțiune, astfel încât termenul mai 2022 devine septembrie 2023, din cauza incapacității furnizorului de echipamente de a-și onora obligația contractuală″, subliniază documentul.
În plus, executivul arată și care ar putea fi lipsurile din piața de energie în perioadele de vârf: ″Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 – 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW. Consumul maxim înregistrat în luna ianuarie 2022 a fost de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW. (…) Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import a căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă″, mai scrie în nota de fundamentare.