Ilie Bolojan: Niciun Guvern nu va putea evita creșteri de taxe și impozite. Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar care din păcate sunt necesare. E nevoie de o reformă a pensiilor speciale

Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat vineri, într-o conferință de presă, vă vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar care din păcate sunt necesare și că niciun Guvern nu va putea evita măsuri de creștere a veniturilor, adică creșteri de taxe și impozite

Principalele declarații:

• Avem un deficit bugetar bugetar foarte mare, adică diferența între venituri și cheltuieli e cea mai mare din Europa.
• Anul trecut a fost de 9,3% din PIB. Înseamnă o presiune mare pe plata dobânzilor și contractarea de credite
  Diferența dintre venituri și cheltuieli: anul trecut am cheltuit cu 152 de miliarde de lei decât veniturile de la bugetul statului. Diferența de 30 de miliarde de euro a fost acoperită prin credite
• Pentru că în fiecare an a trebuit acoperită datorie, și pentru că în anii următori nu vom putea renunța la credite, avem un efect de creștere accelerată a creditelor și a costurilor de finanțare.
• Vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din Produsul Intern Brut, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la 60%.
• Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat investitorii și asta se traduce în dobânzile pe care le plătește România.
• Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB-ul țării, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 de miliarde lei, 8 miliarde de euro, iar anul acesta vom plăti mai mult.
• Dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le vom avea la dispoziție vor fi tot mai mici și măsurile trebuie să aibă în vedere o reducere a defictului, care nu poate fi făcută decât prin reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor.
• Altă situație pe care o avem este absorbția slabă a fondurilor europene. Din aproximativ 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurile europene, anul trecut. Fără absorbție de fonduri europene nu ne putem asigura autostrăzile, reabilitările de cale ferată și alte proiecte locale.
• Avem PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziție, aproape jumătate, 13,5 miliarde euro, sunt granturi, și 15 miliarde sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde euro. Asta înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri. Din aceste sume atrase, 6,4 miliarde sunt banii din granturi, deci doar jumătate, iar din împrumuturi 4,3 miliarde, deci cam o treime.
• Pentru a ne asigura în continuare investițiile, această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele cât să urgentăm absorbția.
• Avem absorbție scăzută și pe programul de coeziune, cu buget de 33 miliarde de euro, dar avantajul este timpul.
• Avem o balanță comercial total dezechilibrată, importăm mult mai mult decât exportăm. Asta impune ca în anii următori să gândim programe de creștere a exporturilor și de susținere a producției locale.
• Pe ce s-au dus cheltuielile. Am avut o creștere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public, mai mare atât față de rata inflației, cât și față de veniturile statului. 2024 față de 2023 a însemnat o creștere a veniturilor de 10% și o creștere a fondului de salarii de 24%. Cu siguranță în anumite sectoare avem prea mulți angajați, există privilegii, există instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze activitatea instituției.
• Avem creștere a cheltuielilor cu pensiile care mai ales în ultimul an nu a ținut cont de creșterea veniturilor. E un lucru bun că au crescut pensiile, dar trebuie să ne uităm dacă sunt sustenabile și la distribuția creșterilor.
• Avem cheltuieli care nu au ținut seama de venituri.
• Avem prea puțini oameni care muncesc în economia românească față de câți beneficiază. Din populația activă între 15 și 64 de ani avem aproape 33%, aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinși în activitate.
• Ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii este printre cele mai mici din Europa din populația activă. În anii următori pe măsură ce crește numărul celor care iese la pensie, inclusiv generațiile din anii 68-70 (decrețeii), cu siguranță va fi o provocare pentru guvernele din perioadele respective să gestioneze plata pensiilor din România
• Cheltuielile cu investițiile au crescut într-o pondere importantă, anul trecut cu 19%, este un lucru bun și și în anii următori, pentru că trebuie să absorbim fondurile și pentru că România are un deficit major de dezvoltare, asigurarea unei ponderi importante a bugetului de investiții va fi o provocare dar și o necesitate, cât să avem o creștere economică susținută.
• Avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislații permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanței scăzute în administrație în materie de colectare. Încasarea de TVA poate fi mult îmbunătățită. Există încă posibilități de optimizare fiscale, impozite care nu se încasează și impozitare foarte redusă, uneori inechitabilă, a proprietăților.
• Toți românii doresc servicii publice mai bune, autostrăzi, spitale, dar trebuie să fim conștienți cu ce bani rezolvpm aceste probleme.
• Veniturile fiscale – sunt printre cele mai mici din Europa raportat la PIB, sub 30%, față de media europeană de 40%.
• Suntem într-un moment în care această formulă a ajuns la limită și Guvernul este forțat să aplice o corecție cât să îndrepte lucrurile.
• Ce este de făcut și ce am încercat să facem în aceste zile. Trebuie să spunem foarte deschis că nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice cred că suntem convinși toți oamenii responsabili că sunt niște profeți falși.
• Nu avem cum să schimbăm dintr-o dată toate aceste acumulări negative. Putem repara ce este greșit, dar rezolvând treptat problemele, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind permanent modul în care facem aceste lucruri în fiecare zi.
• Cum putem face acest lucru? Ceea ce știm ca oameni raționali despre viață, obiceiuri, bunul simț, buna gospodărire, trebuie aplicate și în lumea politică.
• Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Nu cred că ne mai putem permite să le spunem lucruri pe care nu le putem face sau despre care știm că nu pot fi realizate.
• Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar care din păcate sunt necesare
• Săptămâna viitoare aștept să se închidă discuțiile astfel încât în cel mai scurt termen să existe o susținere pentru acest pachet de măsuri.
• Ce cred că trebuie făcut în perioada imediat următoare. Sunt 2 tipuri de măsuri: cele în regim de urgență și cele pe termen mediu.
• Cele de urgență: urgentarea accesării fondurilor europene. E nevoie să renegociem planul după care accesăm fondurilor europene pentru că nu îl mai putem respecta, anumite ținte nu mai pot fi îndeplinite. E nevoie să urmărim ca jaloanele pe care ni le-am asumat să fie îndeplinite cât mai repede posibil. Ultima tranșă de bani nu ne-a fost virată integral, sunt sume suspendate pentru pensiile speciale, companiile de stat, guvernanța corporativă, sunt probleme pe care trebuie să le rezolvăm.
• Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi corectate, în domeniul sănătății de exemplu. E nevoie ca spitalele care nu pot fi terminate până anul viitor să fie înlocuite de alte proiecte, cât să nu pierdem banii.
• Este nevoie să deschidem toate apelurile de proiecte.
• Trebuie să susținem măsuri de debirocratizare, de simplificare, să avem proceduri de licitație mai rapide, inclusiv introducerea unor măsuri de prefinanțare din PNRR încât lucrările să poată începe cât mai repede
• Altă urgență importantă este recâștigarea încrederii piețelor financiare, inclusiv a Comisiei Europene, în ceea ce privește reducerea deficitului. Dacă piețele, creditorii noștri, investitorii din România au încredere în direcția în care se mișcă țara, înseamnă că vom plăti cu siguranță dobânzi mai bune, vom putea lua credite în condiții mai avantajoase. Dacă nu au încredere, înseamnă că vom plăti mai mult, asta înseamnă mai puține investiții în România, salarii mai mici, pensii mai mici.
• România s-a angajat că anul acesta va reduce deficitul până la ținta de 7% din PIB, greu să fie îndeplinită până la sfârșitul anului. Asta înseamnă de la deficit estimat de 9,3% și anul acesta să coborâm peste 2 puncte procentuale, ceea ce în jumătate de an este aproape imposibil.
• Să începem cu scăderile de cheltuieli, să prioritizăm investițiile, și dacă nu se reușește, doar atunci să recurgem la creșterea veniturilor.
• Dar din păcate datorită perioadei electorale și preelectorale de un an și jumătate, în care nu s-a făcut mare lucru, estimez că niciun Guvern care va veni nu va putea evita creșterea veniturilor, ceea ce înseamnă din păcate creșteri de taxe și impozite. Care vor fi acestea? Vor fi decise cel mai probabil zilele următoare.
• Este nevoie să facem o eșalonare de investiții. Anul acesta erau programate investiții de 150 miliarde, anul trecut au fost de 120 miliarde lei. Nu cred că vor putea fi închise toate aceste bugete de investiții, va trebui făcută o eșalonare.
• O analiză a programelor pe care le derulează România și o amânare a acestora sau o anulare a acestora este foarte probabil necesară.
• Pe termen mediu, până la finalul anului și anul viitor, e nevoie să lucrăm la măsuri zilnic, astfel încât tot pe baza unui pachet să obținem rezultate combinate privind reducerea de cheltuieli, prioritizarea investițiilor și creșterea veniturilor statului. Fiecare instituție poate fi auditată cât să se vadă dacă își cheltuie eficient banii, dacă oferă servicii bune, dacă personalul are ce face cu normă întreagă.
• E nevoie ca, fără să reducem calitatea serviciilor, să putem să reducem cheltuielile.
• E nevoie de transparentizare a cheltuielilor la instituțiile publice, la companiile de stat și la instituțiile care sunt că sunt autofinanțate – ASF, ANRE, ANCOM
• E nevoie să facem o reformă a pensiilor speciale. Nu mai putem să acceptăm să avem pensionări în floarea vârstei.
• Sinecurile publice trebuie să le eliminăm. Mă gândesc de exemplu la un comitet care funcționează pe lângă Eximbank, unde de la 7 oameni pe vremuri acum s-a ajuns la 19 oameni. – Citește aici articolul Economedia: Încasează lunar mii de euro de la banca de stat EximBank, cu sau fără experiență de lucru în domeniul bancar
• Nu putem să ne gândim la pensii, salarii, proiecte de dezvoltare, fără să creștem veniturile statului.
• Nu vom putea evita, pentru că este jalon în PNRR, creșterea impozitului pe proprietăți, dar care va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.
• Evaluarea investițiilor: trebuie prioritizate, analizat modul în care sunt alocate, cum se face cofinanțarea. Dar nu e totuna dacă o investiție zace nefolosită sau e folosită de mulți oameni
• Este nevoie să combatem evaziunea fiscală, ca ceea ce trebuie plătit să fie plătit. Atunci când se ajunge la evaziune care depășește limita bunului simț, trebuie combătută cu cea mai mare forță. La ANAF, la Antifraudă este loc de mai bine. Dar și prin modificarea și înăsprirea legislației.
• Trebuie găsite mecanisme de taxare prin care cei care fac profituri bune în România să plătească
• Sper ca săptămâna viitoare negocierile să fie închise

Q: Când ar trebui să intre în vigoare creșterile de taxe?

Ilie Bolojan: Cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat sunt o combinație de adevăruri și falsuri. Oricine spune că anumite aspecte linii sunt de netrecut vă rog să mă credeți că vă dezinformează. Și săptămâna viitoare, și la Consiliul din iulie România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil care să rezolve probleme structurale.

Analize Economedia

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

Cheltuielile de bază dacă nu sunt atacate întregesc acest tablou ceea ce înseamnă dobânzi mult mai mari.

Măsurile pe termen scurt vor fi adoptate de Guvern după formarea lui, probabil cu data de 1 a lunii următoare, iar ce înseamnă anumite impozite pe proprietate, pe profit sau pe dividende se iau la începutul anului.

Q: Sunteți gata să vă asumați că veți avea într-o săptămână pachetul de măsuri?

Ilie Bolojan: Sunt gata să-mi asum toate lucrurile care țin de mine. Nu o să fie ușor, în mod inevitabil vor fi greșeli dar atunci când luăm astfel de decizii ne dorim o decizie bună pentru cât mai mulți dintre români chiar dacă nu vor fi niște decizii perfecte. Ni s-a pus problema și cu cât un guvern e mai stabil cu atât capacitatea de a lua decizii mai rapide și mai curajoase e mai mare.

Q: Susține PNL impozitarea progresivă?

Ilie Bolojan: Noi am susținut întotdeauna o impozitare echitabilă deci nu susținem impozitarea progresivă dar susținem ca toți care fac profită să plătească impozitele corect.