IMM România: Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți

IMM România, confederație patronală care reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, avertizează că nu se poate cere antreprenorilor și angajaților din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică centrală să rămână blocată în același mod de organizare.

Confederație susține, de asemenea, că nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat – angajați și angajatori – dar aceasta să nu fie susținută și de o reformă a administrației publice.

În plus, IMM România susține că creșterea impozitelor și introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administrației, eficientizarea folosirii resurselor publice.

Analize Economedia

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

Punctul de vedere vine în contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la măsurile preconizate a fi luate de noul guvern pentru rezolvarea crizei bugetare și care vizează introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente.

IMM ROMÂNIA atrage atenția că introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente va avea următoarele efecte:

1. încasări mai mici la buget și scăderea activității economice sau chiar a închiderii întreprinderilor din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor. Confederația patronală reamintește că Guvernul a preconizat la introducerea impozitului suplimentar de 1% pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro/an o creștere  a încasărilor la buget de 8 miliarde de lei, dar în realitate s-au încasat doar 1,6 miliarde de lei;

2. pierderea competitivității companiilor românești, în special a IMM-urilor, prin creșterea prețurilor ca urmare a transferării costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către produsele/serviciile finale;

3. scăderea puterii de cumpărare a întreprinderilor și a consumatorilor;

4. creșterea ratei inflației;

5. scăderea consumului și implicit a producției interne;

6. creșterea ratei șomajului ca urmare a disponibilizărilor pe care angajatorii vor trebui        să le facă in contextul închiderii sau reducerii activității economice.

Solicitările IMM ROMÂNIA, în acest context, sunt:

• reorganizarea ANAF astfel încât să realizeze o colectare mai bună a taxelor și veniturilor actuale;
• luarea de măsuri imediate pentru recuperarea TVA-ului neîncasat, care în România este la valoare de 7 miliarde de euro/an;
• combaterea concurenței neloiale generate de economia gri sau nedeclarată, aspect semnalat în mod constant de antreprenori în Carta Albă a IMM-urilor din România în ultimii ani;
• implementarea de programe naționale care să ducă de la o creștere a economiei bazată pe consum și importuri, pe o creștere bazată pe producție și exporturi.

Reforma administrației publice centrale, condiție esențială pentru reducerea cheltuielilor

IMM România transmite că o condiție esențială pentru reducerea cheltuielilor bugetare este realizarea imediată, în maxim 2-3 luni, a unei reforme a administrației publice centrale, care ține exclusiv de atribuțiile Guvernului.

Aceasta readuce în atenție excesele în organizarea administrației publice centrale în teritoriu.

Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiile publice organizate la nivel de județ ale administrației publice centrale sunt într-un număr nesustenabil și care nu își justifică existența într-un număr atât de mare.

În medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor și ale instituțiilor publice centrale, organizate la nivel de județ2 ale administrației publice centrale, cu mențiunea că în București unele ministere au instituții deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituții centrale au structuri regionale, numărul final fiind astfel mai mare.

IMM România susține că multe din aceste instituții pot fi organizate la nivel regional, cu birouri județene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare și reducerea costurilor de administrare.

Exemple de organizare a ministerelor la nivelul județelor

IMM România susține că ministerele au în județe structuri proprii care ar putea fi organizate în cadrul unei singure structuri, având în vedere că se află sub coordonarea aceleiași instituții centrale.

Ministerul Agriculturii are până la 8 instituții în fiecare județ;
-Direcţia pentru Agricultură Judeţeană;
-Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice;
-Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor;
-Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare;
-Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;
-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
-Oficiul Judeţean de Zootehnie;
-Oficiul Fitosanitar.

Ministerul Muncii are în fiecare județ cel puțin 4 instituții:
– Casa Județeană de Pensii;
– Inspectoratul Teritorial de Muncă;
– Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă;
– Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială.

Ministerul Mediului are în medie 5 instituții în fiecare județ :
-Agenţia pentru Protecţia Mediului;
-Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu;
-Sistemul de Gospodărire a Apelor;
-Direcţia Silvică;
-Administraţia Bazinală de Apă (pot fi mai multe in același județ).

IMM România solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare cu personalul și administrarea acestora:
a) în fiecare județ o instituție centrală să aibă o singură instituție deconcentrată, condusă de un director general, cu directori adjuncți pentru fiecare domeniu.
b)  schema de personal trebuie reorganizată, prin existența unei singure structuri a serviciilor suport (juridic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ, etc.).
c) acolo unde este posibil toate aceste structuri deconcentrate trebuie să funcționeze într-o singură clădire, nefiind necesar ca pentru toate serviciile să existe un imobil separat, cu costurile de întreținere aferente (pază, iluminat, curățenie, administrare, parc auto).

IMM România mai susține că reorganizarea instituțiilor deconcentrate trebuie să fie urmată și de o reevaluare a competențelor acestora, în scopul evitării dublării/suprapunerii de atribuții:
–  în domeniul alimentației publice se suprapun atribuțiile direcțiilor de sănătate publică cu cele ale direcțiilor sanitar-veterinare și oficiilor pentru protecția consumatorilor;
– în domeniul depozitării deșeurilor se suprapun atribuțiile poliției locale cu cele ale gărzii de mediu.

IMM România consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcționarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice.