Impozitarea proprietăților în PNRR. Statul vrea să lege impozitele de valoarea de piață

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în forma finală adoptată de Bruxelles, prevede o reformă importantă a impozitării pe proprietate.

Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023, scrie în PNRR.

De asemenea, creatorii documentului au adăugat faptul că revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice, care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.

Acum, actualul sistem de impozitare a clădirilor introdus din 2016, prin Noul cod fiscal aprobat în 2015 este o evoluție a celui existent înainte de 2016, atunci când existau diferențe uriașe de impozit între persoane juridice și persoane fizice (pentru aceeași clădire impozitul datorat de o persoană juridică putând fi și de 100 de ori – 10.000%, mai mare decât cel datorat de persoana fizică).

Reforma introdusă în 2015, bazată în mare parte pe propuneri făcute inclusiv de Biriș de-a lungul timpului, ar fi trebuit să atingă două obiective: eliminarea diferențelor uriașe de impunere între persoane fizice și persoane juridice, stabilirea unei baze impozabile unitare (funcție de tipul clădirii, dar și cu ajustări în funcție de localitate/zona în cadrul localității), plecând de la grila deja existentă pentru clădirile deținute de persoane fizice, urmând a fi păstrată doar diferențierea în funcție de destinația clădirii (rezidențial/comercial) prin cotele de impunere (evident, cote mai mici pentru rezidențial). Dar nu s-a întâmplat așa, iar piața impozitării a fost fragmentată în cinci categorii:

• Clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice,
• Clădiri nerezidențiale deținute de persoane fizice,
• Clădiri cu destinație mixtă,
• Clădiri cu destinație rezidențială deținute de persoane juridice,
• Clădiri cu destinație nerezidențială deținute de persoane juridice.

„PNRR include trei paragrafe cu privire la impozitul pe proprietate, incluse în secțiunea « 2.III.1 Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii ». Primele două paragrafe consider că sunt ok, trebuie eliminate diferențele de impozitare între persoane fizice și persoane juridice, lucru care de altfel a fost avut în vedere și la redactarea Codului fiscal în 2015, numai că a ieșit prost, Consiliile locale având posibilitatea să stabilească cote diferite pentru persoane fizice/juridice pentru același tip de clădire (rezidențial/nerezidential)”, spune Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate.

Acesta critică cel de-al treilea paragraf despre impozitarea proprietăților din PNRR, ca și Adrian Vascu, fost președinte al ANEVAR. Ambii se opun legării impozitului pe proprietăți de valoarea de piață, o valoare care oscilează în funcție de multiple aspecte.

De ce nu ar trebui utilizată valoarea de piață în calcularea impozitului pe proprietate? Pentru că fluctuează în funcție de situația din piață, pentru că fluctuează în funcție de zonă, pentru că va provoca o explozie a costurilor pentru chiriași și pentru că amendează investițiile de calitate, care vor avea valoare mai mare decât cele banale, deci vor plăti impozite mai mari.

„Acum textul sună așa: Obiectivul celei de-a două mãșuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață. Eu propun următoarea reformulare:  Obiectivul celei de a două măsuri este stabilirea unei baze impozabile unice, în funcție de tipul clădirii, ajustate cu coeficienți specifici stabiliți în funcție de rangul localității și zona în cadrul localității, similar cu prevederile existente în prezent în legătură cu stabilirea bazei impozabile pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice. O astfel de abordare ar eficientiza atât administrarea și colectarea, ar elimina riscurile aplicării cotei majorate de impozit pentru lipsa reevaluării la cinci ani, ar crea stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește veniturile localităților”, explică Biriș.

Așadar, funcționarii statului continuă să evite să utilizeze opiniile unor experți în fiscalitate (n.r. Gabriel Biriș a fost și secretar de stat la Finanțe între 2015 și 2016, în Guvernul Cioloș).

Ce ar trebui făcut

În opinia lui Biriș ar trebui păstrat ce e bun în actuala lege și anume:

• grila de valori impozabile prevazută în acest moment pentru calculul valorii impozabile pentru imobilele cu destinație rezidențială deținute de persoane fizice, soluție ce ar trebui extinsă pentru calculul valorii impozabile la toate clădirile (deja realitate, prin GEF 500);
• diferențierea prin cotele de impunere între imobilele folosite pentru locuire și cele cu destinație nerezidențială

Și scos ce e greșit, și anume:

• posibilitatea Consiliilor locale ce introduce cote diferite pentru persoane juridice, față de persoane fizice, pentru clădiri cu aceeași destinație (rezidențial/nerezidențial);
• prevederea cu privire la reevaluări periodice, care pe langă faptul că generează costuri inutile, generează și riscuri extrem de mari în cazul în care contribuabilii fie nu înregistrează corect rapoartele de reevaluare, fie pur și simplu DITL nu este de acord cu ele și le contestă.

În opinia avocatului, nivelul actual (pentru locuințe deținute de persoane fizice) i se pare, mai degrabă, unul derizoriu, fiind doar o altă formă de exprimare a populismului omniprezent în decizia politică din ultimele decenii.