În pline negocieri pentru viitorul buget al UE, o universitate din Germania pune la îndoială eficiența politicii de coeziune a UE, cea care ar trebui să ajute regiunile mai sărace

Un nou studiu ar putea provoca o reacție în cadrul Uniunii Europene (UE). Potrivit lui Zareh Astryan, profesor de economie la Universitatea din Münster (Germania), bugetul de 392 de miliarde de euro destinat sprijinirii celor mai sărace regiuni din zonă produce un randament foarte scăzut.

Studiul apare într-un moment în care oficialii din cele mai bogate țări din nordul și vestul UE, principalii contribuitori la bugetul Uniunii, afirmă că cheltuielile pentru coeziune au permis deja regiunilor să recupereze decalajul economic și că aceste resurse trebuie acum redirecționate către alte priorități, cum ar fi apărarea sau redresarea industrială.

În replică, guvernele țărilor net beneficiare de fonduri UE cer păstrarea fondurilor de coeziune.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Analiza arată că fiecare euro cheltuit de UE în cadrul “politicii sale de coeziune” generând doar aproximativ un euro de creștere suplimentară a PIB-ului, a dezvăluit Financial Times, citat de L’Express.

Potrivit lucrărilor economistului, deși acest ajutor, care poate reprezenta uneori cea mai mare parte a investițiilor publice în anumite țări, contribuie la atragerea a între doi și trei euro de investiții private pentru fiecare euro cheltuit, acestea din urmă tind să se prăbușească imediat ce regiunile pierd accesul la aceste fonduri.

Analiza este replicată de alți experți care consideră că acești bani pot contribui cu siguranță la modernizarea infrastructurii și la sprijinirea ocupării forței de muncă la periferia UE, dar impactul lor asupra productivității și inovării rămâne inegal.

“În medie, politica de coeziune pare să fi fost eficientă în stimularea creșterii economice în regiunile europene, dar acest lucru nu este valabil peste tot”, a declarat pentru Financial Times Ugo Fratesi, profesor de economie regională la Politehnica din Milano.

Din partea statelor, unii oficiali sunt deja îngrijorați. “Fără politica de coeziune, nu am putea repara un număr mare de drumuri, poduri, școli, facilități sociale, spitale și transport public”, a spus Milan Majerský, guvernatorul regional al orașului Prešov, cea mai săracă regiune din estul Slovaciei, unde fondurile de coeziune reprezintă aproximativ 80% din investițiile publice.

“Slovacia nu ar putea funcționa fără fonduri europene”, a rezumat el.

În Murcia, o regiune aridă din sudul Spaniei, se susține, de asemenea, că progresul semnificativ în agricultură și gestionarea apei ar fi fost imposibil fără acest ajutor, care a făcut din regiune “una dintre economiile regionale cu cea mai rapidă creștere din Spania”, susține Fernando López Miras, președintele acesteia.

Aceste critici la adresa fondurilor de coeziune vin într-un context deja tensionat. Pe 15 octombrie, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a respins în unanimitate într-o rezoluție planul de fuzionare a fondurilor pentru dezvoltare regională și agricultură în bugetul 2028-2034, plan propus de Comisia Europeană.

Pe lângă lipsa garanțiilor de acces la politica de coeziune pentru toate regiunile, CoR avertizează împotriva grupării acestor fonduri într-un “pachet naționalizat unic, fără criterii clare de alocare”, ceea ce ar putea duce la concurență între fermieri și autoritățile locale, susține organismul consultativ.

Regiunile solicită acum instituțiilor relevante să blocheze proiectul: “Parlamentul European și Consiliul UE trebuie acum să își asume responsabilitatea de a opri aceste proiecte și de a evita noi conflicte și haos instituțional”, a declarat Kata Tüttő, președinta CoR, care a condus o demonstrație în piața din fața Parlamentului European.

Raffaele Fitto, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu coeziunea, a vorbit cu regiunile italiene pe 14 octombrie, afirmând că “coeziunea fără regiuni este imposibilă”.

Traducerea Rador: Rodezia Costea