Încă un termen ratat pentru returnarea ambalajelor reciclabile, 1 octombrie 2022. Comercianții ar fi trebuit să rețină o garanție de 50 de bani pentru fiecare produs

De la 1 octombrie 2022 ar fi trebuit să fie aplicat sistemul de garanţie-returnare destinat ambalajelor nereutilizabile, prin care comercianții ar trebui să rețină o garanție de 50 de bani pentru fiecare produs ambalat și pe care să o returneze apoi clienților. Cel puțin așa scrie într-o hotărâre de guvern adoptată acum un an.

Totuși, autoritățile au întârziat mai mulți pași ai acestui sistem în ultimii ani. Astfel, administratorul sistemului de garanţie-returnare a fost numit abia la sfârșitul lunii august 2022, iar acesta ar avea nevoie de un an și jumătate pentru a putea să pună în practică îndatoririle care îi revin, notează avocatnet.ro

Prima lege pentru retrurnarea ambalajelor, adoptată acum 7 ani

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Legea care încerca să pună bazele acestui sistem a fost dată în 2015, iar acolo scrie că „până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase”.

Guvernul nu a respectat nici acest termen, adică 1 ianuarie 2021, și abia pe 6 octombrie 2021  a adoptat HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile.

În respectiva hotărâre este menționată și data de 1 octombrie 2022.  

„SGR, unic la nivel naţional, intră în funcţiune începând cu data de 1 octombrie 2022 şi este obligatoriu tuturor producătorilor şi comercianţilor în condiţiile prezentei hotărâri, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar, în condiţii nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcţionarea sistemului şi tarifele impuse acestora de către administratorul SGR”, scrie în HG 1074/2021.

Ce a făcut statul în ultimul an

De atunci, însă, nu au mai fost făcuți mulți pași pentru ca magazinele să strângă ambalajele și oprească garanția de 50 de bani. Ce ar fi trebuit să se întâmple în ultimul an?

Ei bine, toți comercianții ar fi trebuit să se înscrie în sistemul de garanție-returnare, dar nu aveau cum pentru că SGR nici măcar nu avea un administrator. Guvernul a așteptat până la sfârșitul lui august să adopte o hotărâre prin care S.C. ReturRo Sistem Garanție Returnare S.A a devenit administrator al sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

În ReturRo Sistem Garanție Returnare S.A. se reprezentanții producătorilor, ai comercianților, dar și statul român, prin Agenția Națională de Protecție Mediului, cu 20% din acțiuni.

Deși ministrul mediului spunea tot la final de august că „România are nevoie de un SGR 100% operațional în cel mai scurt timp posibil”, cei de la Green-Report estimează că implementarea concretă ar putea dura circa 18 luni, compania având nevoie să bifeze diverse proceduri administrative, având nevoie de finanțare, semnarea a circa 100.000 de contracte, comandarea echipamentelor de colectare etc.

În plus, magazinele trebuie să aibă spații în care să colecteze sticlele și borcanele, iar pe ele trebui să scrie că sunt reutilizabile, lucru pe care producătorii îl fac foarte rar, după cum notează Știrile Pro TV. 

Ministrul mediului crede că sistemul ar putea fi gata în 3-4 ani

De altfel, Julia Leferman, director general Asociația Berarii României spunea că  „este nevoie și de o perioadă de tranziție pentru ca producătorii să se adapteze, și apoi va fi logo-ul SGR care e un element grafic adăugat pe etichetă și permite consumatorului să recunoască ce ambalaje sunt purtătoare de garanție.”

Tocmai de aceea este greu de avansat un termen până la care sistemul poate deveni cu adevărat funcțional.

Recent, ministrul mediului spunea că „nu există în Europa ţară care să fi implementat sistemul SGR în mai puţin de doi ani, chiar 3-4.”

România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare selectivă, cu o rată de numai 11%. Până în 2025, ar trebui să ajungă la o rată de reciclare de 55%.