INFOGRAFIC Topul statelor cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor / Pe ce poziție se situează România, câte cești bea un român pe zi și la ce preț?

Piața globală a cafelei continuă să crească, dar modelele de consum variază foarte mult de la o țară la alta. Țările din Europa de Nord domină clasamentul la consumul de cafea, datorită unei culturi a cafenelelor de lungă durată și a cheltuielilor ridicate pe cap de locuitor, transmite Visual Capitalist.

În același timp, marile piețe emergente consumă mult mai puțin pe cap de locuitor, în ciuda faptului că sunt producători importanți.

România se situează pe locul 34 din 65 de state analizate, cu un consum de 0,86 de cești de cafea pe zi pe cap de locuitor. Potrivit cercetării, un român bea, în medie, 16.637 de cești de cafea într-o viață. O ceașcă are un cost mediu de 2,01 dolari în România, iar costul total al cafelei consumate de un cetățean pe parcursul vieții este de 33.440 de dolari. Datele sunt furnizate de Cafely.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Europa de Nord rămâne centrul global al consumului de cafea. Luxemburgul este lider mondial cu 5,31 de cești pe zi pe persoană, cu mult înaintea economiilor mai mari. Într-o viață, un cetățean din această țară cheltuiește 425.618 de dolari pe cafea.

Cifra pe cap de locuitor din Luxemburg este stimulată de forța de muncă navetistă numeroasă. Aproape jumătate din totalul lucrătorilor (47%) locuiesc în afara țării, iar consumul lor zilnic de cafea este inclus în totalul Luxemburgului.

Citește și: Brewtifi, aplicație românească pentru pasionații de cafea, vizează extinderea rapidă în Europa / Cofondatoare: Sunt peste 30 de milioane de europeni care consumă activ cafea bună

Finlanda și Suedia, cunoscute de mult timp pentru culturile lor puternice de cafea, urmează îndeaproape. Toate țările din top 10 sunt europene, reflectând atât preferințele istorice, cât și puterea de cumpărare ridicată.

În ciuda faptului că sunt consumatori importanți în termeni absoluți, țări mari precum Statele Unite, Japonia și Brazilia se situează mult mai jos în clasament pe cap de locuitor.

Statele Unite au o medie de 1,22 cești pe zi, ocupând locul 24 în clasamentul general. Japonia, cu scena sa înfloritoare de cafenele și cultura cafelei la cutie, are o medie de puțin sub o ceașcă pe zi. Brazilia, cel mai mare producător de cafea din lume, se situează la mijlocul clasamentului, pe locul 18, cu 1,58 cești pe zi.

La sfârșitul clasamentului se află țările în care ceaiul sau alte băuturi domină obiceiurile zilnice. India înregistrează cel mai scăzut consum, cu doar 0,02 cești pe zi, aproximativ o ceașcă la fiecare șapte săptămâni. Mai multe țări din Africa și Asia de Sud se situează, de asemenea, pe locuri inferioare, consumând în general mai puțin de 0,3 cești pe zi.