Infografie: Județe câștigătoare și pierzătoare în pandemie. Unde s-a prăbușit economia și unde a rezistat

Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) relevă modul inegal în care pandemia a afectat județele țării, din punct de vedere economic.

Contracția națională a Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,4%, în 2020, comparativ cu 2019. Dar, de exemplu, dacă județul Buzău aproape nu a scăzut (-0,2%, în 2020 față de 2019), învecinata Brăilă a avut o contracție de peste 7,5%. De asemenea, Clujul a scăzut cu doar 1,1%, în vreme ce județe comparabile, cum e Timișul sau Constanța au scăzut cu 5,6%, respectiv 7%. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat Argeș (-9,3%), Dâmbovița, Satu Mare și Teleorman, cu câte 8%.

Analiștii economici consultați de Economedia spun că diferențele de evoluție țin de structura economică a fiecărui județ. Prin urmare, un județ cum e Constanța, unde turismul și comerțul internațional dețin o pondere însemnată în activitatea economică, era firesc să scadă puternic, într-un an marcat de scăderea ambelor sectoare. La fel, Argeșul, a cărui economie e dependentă de construcția de mașini, și ea afectată grav de consecințele pandemiei. În schimb, un județ cum e Clujul, unde IT-ul și construcțiile dețin cote semnificative din economie, a fost mai puțin afectat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Studiu de caz: Cluj

Mai mult, în prețuri curente, necorelate cu inflația, economia Clujului chiar a crescut ușor. „Ceea ce este distinctiv pentru Cluj este faptul că este județul cu cea mai mare creștere a PIB din România, în prețuri curente, de 0,8 miliarde lei, în 2020 față de anul precedent. Aceasta împrejurare este cu atât mai semnificativă cu cât polii de dezvoltare cu care este îndeobște comparat, fie că vorbim de București, Timiș sau Iași, au înregistrat scăderi și la acest capitol”, a declarat pentru Economedia un expert din cadrul unei firme de consultanță din Big 4.

„Explicația nu poate consta decât în structura economică, în care industrii inovative, cum este bunăoară IT-ul, au continuat sa funcționeze aproape nestingherite. Chiar și numărul de angajați a cunoscut o ușoara creștere. Rezultatul e cu atât mai meritoriu cu cât, aidoma întregii țări, HORECA a fost profund afectată, și, de asemenea, întregul ecosistem economic specific, clădit în jurul profilului universitar al municipiului Cluj-Napoca, a avut mult de suferit”, a adăugat sursa citată, care a dorit să rămână anonimă.

Analiza oficială, care însoțește prognoza în profil teritorial realizată de CNSP, este complementară cu cele constatate de analistul economic. „În perioada pandemiei, economia județului Cluj a fost susținută de performanțele obținute în sectorul construcțiilor, în sectorul imobiliar (cele mai multe tranzacții, cel mai mare preț/mp din țară), dar și în sectorul IT&C, unde Clujul ocupă al doilea loc din țară, după București ca furnizor de servicii în acest domeniu”, se arată în document.

În prețuri necorelate cu inflația, au existat alte două județe, pe lângă Cluj, care au înregistrat creșteri ușoare ale PIB, respectiv Bacău (+0,2 mld. lei ) și Buzău (+0,3 mld. lei). În corelare însă cu inflația, nu a existat niciun județ care să înregistreze creșteri. Prin urmare, în toate județele, a scăzut și PIB/locuitor, cel mai mic fiind înregistrat în Vaslui (5.235 euro/locuitor), Botoșani (5.665 euro/locuitor) și Călărași (6.109 euro/locuitor), la polul opus situându-se municipiul București (28.435 euro/locuitor), urmat, la mare distanță, de județul Cluj (15.801 euro/locuitor) și Timiș (13.747 euro/locuitor). Atenție, cifrele nu sunt ajustate cu puterea de cumpărare. Această ajustare, folosită pentru comparații internaționale, rezultă în cifre mult mai mari, aproape duble.

Ce urmează

CNSP a publicat și estimările evoluțiilor economice până în 2024, inclusiv. Potrivit acestora, urmează patru ani de creștere la nivel național, cu un ritm mediu anual de 4,7 procente. La nivel de județe, Brăila, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Satu Mare se numără printre județele cu cele mai modeste creșteri prognozate, în vreme ce Buzăul, Galațiul sau Clujul vor fi printre județele cu cele mai bune performanțe.

În urma acestor creșteri, la nivelul anului 2024, economia României va ajunge la 1403,8 de miliarde de lei, în prețuri curente, față de 1040,8, în 2020.

Ca pondere în PIB, Bucureștiul va continua să domine net, capitala urmând să genereze 23,7% din PIB-ul României în 2024, ceva mai puțin decât în 2020, când a generat 24,2%. Următorul județ ca pondere este Clujul, care în 2020 a produs 5,2% din PIB, iar în 2024 va ajunge la 5,4%. Timiș, al treilea județ din această perspectivă, va scădea ca pondere de la 4,5%, în 2020, la 4,4%, în 2024.