Insolvența City Insurance. Guvernul modifică legea pentru a despăgubi păgubiții înainte de declararea definitivă a falimentului. Vîlceanu: „Nu cred că din banii noștri, ai tuturor, trebuie să finanțăm fraude”

Guvernul a adoptat miercuri o serie de modificări legislative ce privesc Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), în contextul insolvenței liderului pieței RCA, City Insurance. Fondul va putea face plăți la 60 de zile după decizia ASF privind retragerea autorizației City Insurance, nu după ce instanța declară definitiv falimentul companiei, procedură care ar fi durat luni de zile. Totodată, o persoană va putea primi maxim 500.000 de lei despăgubiri pentru fiecare poliță deținută, spre comparație cu o sumă maximă de 450.000 de lei, chiar dacă avea mai multe polițe, după cum prevedea legea anterior.

Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri că în ședința de Guvern s-a adoptat o modificare a legislației pentru a permite plata imediată a daunelor păgubiților City Insurance de către Fondul de Garantare a Asiguraților, fără să se aștepte decizia definitivă privind falimentul.

„În ședința de Guvern de astăzi am adoptat mai multe acte normative importante. Am adoptat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea legii în ceea ce privește Fondul de Garantare a Asiguraților, ca urmare a insolvenței companiei de asigurări City Insurance. Vrem să ne asigurăm că toți cei care au fost păgubiți să nu sufere de pe urma acestui faliment”, a spus premierul.

Premierul a precizat, de asemenea, că a solicitat mai multe anchete pentru a afla cum a ajuns compania de asigurări City Insurance în pragul falimentului, spunând că vrea să vadă de ce auditorii nu au făcut nimic, dar și ce au făcut Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANAF.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu a declarat, miercuri, după ședința de Guvern, că Ordonanța a fost necesară pentru a consolida protecția asiguraților în legătură cu falimentul unor societăți de asigurare.

Principalele modificări:

• Modificarea definiției plafonului de garantare, cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract, nu pentru un creditor de asigurare, astfel cum este reglementat în prezent. Modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurări încheiate cu societatea în insolvență.

„Practic, am adoptat această ordonanță pentru a ne asigura că nu se întâmplă cum se întâmpla până acum, astfel încât persoana, chiar dacă are mai multe polițe de asigurare, pentru fiecare poliță de asigurare în parte primește despăgubire”, a spus Dan Vîlceanu.

• Majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul în insolvență.

„Practic, am majorat această despăgubire de la 450.000 lei la 500.000 pentru fiecare poliță în parte, și nu se întâmplă ca până acum, când primeai 450.000 lei ca persoană, indiferent de câte polițe aveai”, a explicat Dan Vîlceanu.

• Fondul este îndreptățit să efectueze plăți aferente despăgubirilor cuvenite creditorilor de asigurări în termenI de 60 de zile – aici este modificarea – termen calculat de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare și de constatare a existenței indiciilor stării de insolvență a asigurătorului.

„Și nu de la intrarea în faliment a asigurătorului. Până acum puteai aplica de la un termen de la intrarea în faliment. Practic se întâmplă mai repede”, a menționat Vîlceanu.

• Pentru situația în care instanța competentă respinge definitiv cererea de deschidere a procedurii de faliment, pentru plățile deja efectuate de către FGA către creditorii de asigurări ai asiguratului, Fondul de Garantare se poate regresa în vederea recuperării acestor sume de la asigurător, putând emite un act care individualizează suma datorată, act care reprezintă titlul de creanță.

„În momentul în care un beneficiar, un creditor de poliță, primea banii de la Fondul de Garantare și, ulterior, Tribunalul respingea cererea de intrare în faliment, Fondul de Garantare nu își putea recupera de la asigurătorul respectiv suma respectivă. Acum se poate regresa împotriva asigurătorului și își poate recupera banii pentru situațiile în care Fondul de Garantare apucase să plătească”, a spus Vîlceanu.

Ministrul Finanțelor a mai precizat că, în momentul de față, din Fondul de Garantare a Asiguraților încă se plătesc și alte falimente și nu s-au terminat plățile către asigurații din falimentele anterioare.

Ministrul al precizat că nu este de acord, în principiu, ca, în cazul în care se dovedește că la City Insurance a existat o fraudă, ca frauda să fie acoperită de la bugetul de stat.

„Eu în principiu nu sunt de acord, mai ales în condițiile în care se dovedește că aici a fost o fraudă, cu acoperirea fraudelor din banii dumneavoastră și ai noștri, adică din banii de la bugetul de stat. Cred că sumele trebuie recuperate de la cei care au săvârșit frauda și, dacă va exista o situație în care e nevoie să vină bani în plus la acest fond, eu cred că nu poți să acorzi acești bani decât cu titlu de împrumut și apoi să îi recuperezi. Nu cred că din banii noștri, ai tuturor, trebuie să finanțăm fraude”, a declarat Dan Vîlceanu.

Ministrul a mai spus că ASF este sub control parlamentar și că trebuie ca Parlamentul să decidă ce vină a avut ASF în acest faliment.

„Urmează ca Parlamentul să își tragă concluziile de rigoare și să decidă dacă este vreo vină în dreptul conducerii ASF. Doresc să aștept anchetele penale care au fost deja declanșate și să se decidă în urma acelor anchete penale”, a menționat el.

Comunicatul integral al Ministerului Finanțelor:

La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat în ședința de astăzi, 22 septembrie 2021, Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, ca urmare a insolvenței companiei de asigurări City Insurance. Urgența demersului este justificată de modificarea termenului în care Fondul de Garantare a Asiguraților este îndreptățit să efectueze plăți din disponibilitățile sale către creditorii de asigurări, o măsură de protecție a acestora în cazul insolvenței unui asigurător.

Astfel, se modifică definiția plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract, nu pe un creditor de asigurare. Modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări, care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare. De asemenea, se majorează plafonul maxim de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei, pentru o creanță de asigurare.

Totodată, Fondul va avea dreptul să efectueze plăți aferente despăgubirilor/indemnizațiilor cuvenite creditorilor de asigurări în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și de constatare a stării de insolvenþță a asigurătorului.

De asemenea, Fondul are și competența de a deschide dosare de daună, la solicitarea petenților, în cazul daunelor avizate la asigurători înainte de data retragerii autorizației de funcționare, dar pentru care nu s-au deschis dosarele de daună, precum și de a efectua constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurători. Astfel, vor fi protejați creditorii de asigurări aflați în situațiile de mai sus.

Alte dispoziții se referă la:

• stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echității și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic;
• reglementarea expresă a faptului că executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului;
• modificarea căii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plății sumelor solicitate, în sensul că aceste decizii pot fi contestate la instanțele civile de la sediul Fondului, spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București.  În consecință, taxa de timbru de 200 lei va fi aplicată și în cazul contestațiilor introduse la instanþele judecătorești în temeiul Legii nr. 213/2015;
• introducerea posibilității Fondului de a se îndrepta în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond;
• reglementarea expresă a dreptului Fondului de a avea puncte de lucru;
• reglementarea competenței A.S.F. de numire a Fondului ca administrator interimar al unui asigurător pentru care se dispune măsura retragerii autorizației de funcționare și se constată indiciile existenței stării de insolvență, precum și reglementarea atribuțiilor acestuia;
• reglementarea posibilității Fondului de a-și constitui conturi în valută, precum și de a-și investi resursele financiare și în instrumente financiare și alte plasamente în valută;
• reglementarea competenței A.S.F. de a stabili un plafon maxim al plăților efectuate de Fond prin intermediul poștei, în scopul diminuării costurilor generate de comisioanele aferente unor astfel de servicii de plată, în contextul în care există o diferență semnificativă între comisioanele practicate de poștă și cele ale instituțiilor de credit;
• reglementarea competenței comisiei speciale de a suspenda soluționarea cererii de plată, în situația expres reglementată în care petentul solicită prelungirea termenului de furnizare a documentației solicitate de Fond, care include acte emise de alte entități private sau publice.