Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Într-o perioadă marcată de incertitudine economică, economiștii europeni propun o soluție mai puțin convențională pentru revitalizarea economiilor țărilor din Europa: creșterea semnificativă a cheltuielilor militare. Comisia Europeană a lansat recent inițiativa „ReArm Europe”, un plan care vizează mobilizarea a 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării, în scopul stimulării industriilor cheie, cum ar fi tehnologia avansată și producția de echipamente militare, potrivit unei analize realizate de The Wall Street Journal.
Țări precum Regatul Unit, Germania și Danemarca au anunțat creșteri semnificative ale cheltuielilor militare pentru a contracara amenințările Rusiei, în timp ce SUA avertizează Europa să nu conteze exclusiv pe protecția americană.
Impactul investițiilor în apărare asupra economiilor țărilor din UE
De asemena, unii economiști sunt de părere că aceasta ar putea fi exact ceea ce are nevoie Europa pentru a sprijini un sector manufacturier aflat sub presiune și pentru a debloca noi motoare de creștere și export.
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că există numeroase obstacole, inclusiv o lipsă de competențe, iar beneficiile ar putea fi distribuite inegal. Reînarmarea ar putea implica sacrificii în anumite domenii, pe măsură ce dividendele păcii de care s-a bucurat Europa de la sfârșitul Războiului Rece au fost diminuate.
Studiile economice recente sugerează că beneficiile acestui „dividend al păcii”, utilizat în principal pentru a finanța expansiunea statului bunăstării, ar fi fost poate exagerate.
Totodată, raportat la inițiativa „ReArm Europe”, posibilul viitor cancelar al Germaniei Friedrich Merz a propus excluderea acestor cheltuieli de la limitele stricte ale datoriei autoimpuse de țară.
Danemarca a declarat luna trecută că își va crește bugetul pentru apărare la peste 3% din PIB în următorii doi ani, iar Regatul Unit a prezentat planuri de creștere a cheltuielilor militare la 2,5% din PIB până în 2027.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat duminică că aceste investiții ar putea „declanșa un vânt puternic pentru industriile importante”. Inteligența artificială, calculul cuantic, comunicațiile securizate, rețelele de sateliți, vehiculele autonome și robotica sunt domenii care ar putea beneficia, a adăugat ea.
Cu toate acestea, potrivit anlizei, cheltuielile militare influențează economia în mai multe moduri, uneori contradictorii. Pe termen scurt, acestea pot angaja muncitori și capital inactiv și pot încuraja companiile private și gospodăriile să cheltuiască și să investească.
Pe de altă parte, conform analizei, acestea ar putea deturna fonduri publice de la utilizări mai productive, ar putea crește costurile împrumuturilor și elimina unele investiții private.
Pe termen mai lung, cercetările sugerează că cheltuielile militare pot îmbunătăți eficiența economiei în general. Potrivit economiștilor, contractele guvernamentale în domeniul apărării pot încuraja economiile de scară și pot stimula inovațiile în industriile civile.
De exemplu, Internetul a fost construit pe baza protocoalelor utilizate de Departamentul de Apărare al SUA.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Consensul este foarte clar că PIB-ul se extinde pentru a ține cont de creșterile în domeniul apărării”, a declarat Ethan Ilzetzki, profesor asociat de economie la London School of Economics.
Conform analizei WSJ, producerea de muniții și focoase nu aduce aceleași beneficii economice ca investițiile în utilaje sau infrastructură. Armele sunt destinate să fie depozitate sau distruse, mai degrabă decât să fie folosite pentru a accelera producția sau pentru a reduce durata călătoriilor.
Cu toate acestea, Ilzetzki estimează că majorarea cheltuielilor militare europene de la 2% la 3,5% din PIB ar putea crește producția economică a continentului cu 0,9% până la 1,5%, conform unei analize publicate luna trecută de Kiel Institute for the World Economy.
În schimb, scăderea cheltuielilor militare poate coincide cu o încetinire a creșterii economice. Creșterea anuală a PIB-ului în SUA a scăzut de la aproximativ 4% în anii 1960 la mai puțin de 3% în ultimii ani, în timp ce cheltuielile militare au scăzut de la 8% din PIB la mai puțin de 4%, a observat Ilzetzki. În UE, creșterea economică s-a înjumătățit din anii 1960, în timp ce cheltuielile militare au scăzut cu două treimi, arată analiza.
Unul dintre motive, potrivit analizei, este că investițiile publice în cercetarea de vârf realizate în timpul războaielor sau al consolidărilor militare sunt adesea pierdute în timpul perioadelor de pace. Ilzetzki a constatat că o creștere temporară a cheltuielilor militare de 1% din PIB ar putea crește productivitatea pe termen lung cu 0,25%. O creștere cu 10% a cercetării și dezvoltării militare finanțate de guvern poate susține cercetarea și dezvoltarea privată cu mai mult de 4%, potrivit unui studiu din 2019 realizat de economiștii Enrico Moretti, Claudia Steinwender și John Van Reenen.
„Poate că putem găsi modalități de a sprijini cercetarea de vârf fără a depinde de cheltuieli militare, dar până acum există puține exemple în acest sens. Este dificil de imaginat cum energia nucleară ar fi apărut atât de devreme fără cercetarea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau cum tehnologiile de explorare a spațiului ar fi evoluat în anii 1960 fără NASA”, a declarat Ilzetzki.
Cheltuielile de cercetare și dezvoltare militară ale Americii sunt în prezent de 12 ori mai mari decât cele ale Europei, potrivit unui raport din 2024 privind competitivitatea economică a Europei, elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Potrivit unei estimări Barclays, creșterea ponderii cercetării și dezvoltării în domeniul apărării în PIB-ul din zona euro până la nivelul din SUA ar duce la o creștere de 350% până la 420% a cercetării și dezvoltării în industria de apărare.
Locuri de muncă noi
Cheltuielile militare pot oferi, de asemenea, locuri de muncă pentru lucrătorii inactivi cu competențele potrivite. Producătorii germani de automobile, de exemplu, au eliminat zeci de mii de locuri de muncă pe măsură ce cererea globală pentru automobilele țării a scăzut, potrivit analizei.
„Tipurile de locuri de muncă create sunt exact acelea vacante la mijlocul distribuției veniturilor… locuri de muncă mai bine plătite, care nu necesită un nivel ridicat de educație”, a spus Ilzetzki.
Pe ambele maluri ale Atlanticului, războiul a stimulat dezvoltarea industrială. Războiul civil american a contribuit la promovarea industrializării Nordului, stimulând investițiile în infrastructură, cum ar fi prima linie telegrafică transcontinentală și extinderea căilor ferate.
În Europa, războiul franco-prusac din 1870 a sprijinit dezvoltarea bazei industriale a Germaniei nou unificate, stimulând giganți industriali precum Krupp, BASF și Siemens. În secolul trecut, amenințarea președintelui Richard Nixon de a retrage trupele americane din Peninsula Coreeană a motivat sprijinul guvernamental pentru industriile cu relevanță militară din Coreea de Sud, ceea ce a dus la o dublare a acestora de la sfârșitul anilor 1960 până la mijlocul anilor 1980, conform cercetărilor efectuate de Nathan Lane, economist la Universitatea Oxford.
Cu toate acestea, conform analiei, există un avertisment în legătură cu aceste măsuri deoarece pentru a maximiza beneficiile unor cheltuieli militare mai mari, Europa ar trebui să construiască mai multe echipamente pe plan intern, în loc să le cumpere din afaceri externe.
Totuși, importurile de arme către membrii europeni ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au crescut de peste două ori între 2020 și 2024, comparativ cu cei cinci ani anteriori, iar SUA au furnizat 64% din aceste arme, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Din punct de vedere istoric, o parte mult mai mare din livrările europene de apărare au fost achiziționate pe piața internă, aproximativ 90% în Franța și 80% în Germania între 2005 și 2022, potrivit Goldman Sachs.
Există și alte obstacole. Găsirea unui număr suficient de lucrători calificați va fi o provocare într-o Europă îmbătrânită.
De asemenea, conform analizei, există o limită în ceea ce privește suma pe care națiunile foarte îndatorate, precum Franța sau Italia, o pot împrumuta pentru a-și finanța construcțiile. Acestea și alte motive înseamnă că Germania ar putea beneficia mai mult decât majoritatea, având în vedere baza sa industrială mare și relativ subutilizată, precum și datoria sa publică scăzută.
Potrivit analizei, acțiunile europene din domeniul apărării, cum ar fi cele ale Rheinmetall din Germania și Leonardo din Italia, au crescut în acest an, în timp ce acțiunile americane similare mai mari, cum ar fi Lockheed Martin, au scăzut, investitorii anticipând o concurență europeană mai agresivă.
„Europa va fi un exportator militar formidabil”, a declarat Jacob Kirkegaard, senior fellow la Peterson Institute for International Economics.
