Sursa Foto: radioinfinit.ro
Guvernul României a adoptat recent o ordonanță de urgență prin care amână plata despăgubirilor pentru proprietăților naționalizate de comuniști, pentru a face economii la buget. Măsura a stârnit reacții puternice din partea mai multor investitori străini activi pe piața restituirii proprietăților din România, printre care Alpha Quest Funds și Wood&Company, care avertizează că ordonanța riscă să fie aplicată retroactiv, afectând drepturi de proprietate deja dobândite. Investitorii echivalează măsura cu o „naționalizare” a drepturilor de proprietate. Potrivit lor, extinderea termenilor de plată și eliminarea pieței libere a investitorilor subminează încrederea în această piață și poate fi interpretată ca o incapacitate de plată selectivă, afectând totodată credibilitatea României în fața agențiilor de rating și a OCDE. Investitorii mai susțin că, deși Guvernul urmărește să reducă presiunea bugetară într-o perioadă delicată din punct de vedere fiscal, ei consideră că beneficiul financiar pentru stat este de fapt minor, în comparație cu riscurile juridice și reputaționale generate de incertitudinea creată în piață.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Investitorii critică Ordonanța de Urgență nr. 38/2025, prin care Guvernul a amânat plata despăgubirilor pentru proprietățile confiscate de regimul comunist, care nu pot fi restituite în natură.
Un comunicat de presă în acest sens a fost trimis de către Alpha Quest Funds, fond de investiții paneuropean reglementat de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Malta și cel mai important investitor instituțional pe piața restituirii proprietăților din România, împreună cu Wood & Company, una dintre cele mai importante bănci de investiții independente din Europa Centrală și de Est.
Avertismente vin și de la alți investitori, precum Greg Konieczny, fostul CEO al Fondului Proprietatea, dar și de la Prof. univ. dr. Radu-Alexandru Rizoiu.
Risc de aplicare retroactivă
Investitorii Alpha Quest Funds și Wood & Company avertizează că Ordonanța de Urgență nr. 38/2025, în forma actuală, generează un risc de incapacitate de plată selectivă.
Cele două companii subliniază că ordonanța nu exclude în mod clar aplicarea retroactivă asupra tranzacțiilor deja finalizate, creând incertitudine asupra drepturilor de proprietate, subminând încrederea investitorilor și punând în pericol ratingul de credit al României, precum și parcursul său de aderare la OCDE.
„Ambiguitatea privind posibilitatea ca ordonanța să fie aplicată retroactiv generează o incertitudine nejustificată pentru investitori. Fără o clarificare explicită că prevederile se aplică exclusiv tranzacțiilor viitoare, există riscul ca drepturi dobândite legal să fie puse sub semnul întrebării, ceea ce este inacceptabil într-o economie bazată pe reguli. Această îngrijorare i-a determinat deja pe investitori să semnaleze problema agențiilor de rating și instituțiilor internaționale, ceea ce evidențiază modul serios în care piețele globale tratează orice indiciu de incapacitate de plată selectivă. Momentul este cu atât mai sensibil cu cât România a anunțat planuri de listare a unor noi pachete de acțiuni în companii de stat, iar astfel de tranzacții depind în totalitate de încrederea investitorilor. Această încredere poate fi menținută doar dacă piețele de capital sunt previzibile, obligațiile sunt respectate, iar drepturile de proprietate rămân protejate. O modificare simplă care să excludă aplicarea retroactivă ar soluționa aceste preocupări și ar permite legii să ofere predictibilitatea pentru care a fost concepută, menținând totodată credibilitatea României în fața investitorilor internaționali”, a declarat Consiliul de Administrație al Alpha Quest Funds.
Cum funcționează piața de despăgubiri
Investitorii detaliază că, timp de peste un deceniu, statul român a operat un mecanism bazat pe „puncte de despăgubire”, conceput pentru a compensa foștii proprietari ale căror imobile au fost confiscate în perioada regimului comunist.
Acest sistem, inspirat din cele mai bune practici aplicate în alte foste state comuniste, a urmărit alinierea României la standardele europene ale justiției tranzitorii, combinând despăgubirea nedreptăților istorice cu un mecanism financiar predictibil și bazat pe reguli.
Aceste creanțe garantate de stat, răscumpărabile în numerar, au fost susținute de o piață secundară în care investitorii puteau achiziționa puncte de la beneficiari în schimbul unui capital imediat.
Mecanismul a atras capital european semnificativ, a asigurat posibilitatea ca proprietarii de drept să își valorifice creanțele și a creat un instrument de tip anuitate comparabil cu titlurile de stat.
Actori instituționali precum Alpha Quest Funds și Wood & Company au introdus pe piață instrumente listate, achiziții auditate și supraveghere reglementară în jurisdicții europene.
Modificările aduse de Ordonanță
Investitorii avertizează că acest echilibru este acum în pericol de a fi subminat.
Noua ordonanță, aflată în prezent în dezbatere parlamentară după ce a fost depusă la Senat și înaintată Camerei Deputaților pentru aprobare finală, extinde termenele de plată, elimină funcționarea pieței libere prin plafonarea valorilor de transfer și introduce statul ca unic cumpărător, la un preț semnificativ sub mediile istorice, conform investitorilor.
Astfel, în primul rând, potrivit investitorilor, Ordonanța elimină piața secundară a punctelor de despăgubire. Potrivit lor, faptul că pe parcursul a peste un deceniu ANRP a emis puncte de despăgubire și a încurajat transferul liber al proprietății și a adus beneficii pentru persoanele îndreptățite. De exemplu, transparența a condus la prețuri mai mari pentru persoanele îndreptățite (0,62 lei per punct este prețul mediu de achiziție pentru portofoliul deținut), generând randamente similare titlurilor de stat.
Limitarea retroactivă a unor astfel de randamente este atât nedemocratică, dar și nocivă pentru integritatea piețelor de capital, consideră investitorii.
În al doilea rând, aceștia susțin că se majorează perioada de eșalonare de la 5 la 7 ani, măsură cu cel mai mare impact economic.
Potrivit investitorilor, statul român a suspendat în mod succesiv deja, în ultimii ani, emiterea titlurilor de plată către deținătorii de puncte.
După această succesiune de amânări, statul modifică prin OUG 38/2025 retroactiv regulile de compensare în favoarea sa, în calitate de debitor al acestor creanțe, afirmă investitorii.
Drept urmare, potrivit lor, creșterea perioadei de eșalonare de la 5 la 7 ani implică deja economii bugetare de peste 140 milioane de lei în 2026 și aproape 100 milioane lei în 2027, doar la nivelul pieței secundare (anulând investitorilor orice randament preconizat).
„Dacă extrapolăm la nivelul întregului buget alocat plății restituirilor în puncte, efectul noii eșalonări este de 5 sau 6 x, rezultând un impact bugetar de peste 1 miliard lei în 2026 și circa 600 milioane lei in 2027. Această eșalonare este modul real de reducere a impactului bugetar”, arată investitorii.
Potrivit lor, sumele plătite anual pentru Titlurile de plată emise de către statul român depășesc în medie 2 miliarde lei pe an, astfel că măsura de reeșalonare aproape că înjumătățește povara bugetară pentru anul următor.
Investitorii mai susțin că cea de-a treia problemă majoră este dată de riscurile juridice și reputaționale majore ale afectării retroactive a dreptului de proprietate pe segmentul deținătorilor existenți la momentul OUG 38/2025.
„Dincolo de problemele juridice generate de extrem de controversata OUG 38/2025, măsura de modificare unilaterală a termenelor de plată și de reducere drastică a sumelor datorate depășește cu mult riscurile ca statul român să fie evaluat de agențiile de rating ca aflându-se în incapacitate de plată selectivă și pune în pericol, în mod inutil, eforturile de aderare la OCDE”, arată investitorii.
„Ordonanța nu definește în mod clar și cu un grad rezonabil de certitudine, prin normele de aplicare și instrucțiunile ANRP, modul în care vor fi emise pe viitor titlurile de plată. Aceasta lasă o incertitudine nejustificată cu privire la posibilitatea ca prevederile să fie aplicate retroactiv, încălcând principiile securității juridice și ale așteptărilor legitime, protejate atât de articolul 44 din Constituția României, cât și de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, potrivit lor.
Deși aceste modificări pot contribui la stabilizarea cererilor viitoare, lipsa unei formulări explicite care să excludă aplicarea retroactivă riscă să pună sub semnul întrebării validitatea tranzacțiilor deja finalizate, având implicații asupra protecției constituționale a dreptului de proprietate, afirmă investitorii.
Ei susțin că, în forma actuală, Ordonanța conține multiple articole care încalcă principiile constituționale și regulile CEDO și pune la îndoială credibilitatea României ca mediu investițional stabil.
„Prevederile Ordonaței, în forma actuală, sunt echivalente unei naționalizări a drepturilor de proprietate deținute de investitori”, subliniază investitorii.
Deși scopul principal al Ordonanței pare a fi limitarea valorii cererilor viitoare (care nu fac parte din demersul nostru), aceasta modifică și termenii unor tranzacții private deja încheiate, potrivit lor.
În plus, cea de-a patra problemă identificată este limitarea profitului la 15%. Investitorii susțin că, prin această măsură, participarea privată în acest sector este practic eliminată. „Efectul economic este consolidarea unei situații de monopol în favoarea statului, care devine actorul exclusiv în procesul de compensare. Statul devine singurul canal de conversie a acestor creanțe în numerar și oferă un preț semnificativ inferior, de doar 40 bani per punct. În absența unor măsuri de echilibru, o astfel de concentrare contravine obiectivului constituțional de protejare a economiei de piață”, arată companiile.
„În calitate de fost director general al Fondului Proprietatea, am crezut întotdeauna în puterea democrației în România, în statul de drept și în previzibilitatea juridică. Aplicarea retroactivă a OUG nr. 38/2025 ar submina aceste valori, ar eroda încrederea investitorilor și ar risca să afecteze reputația României ca economie de piață stabilă, afectând încrederea pe care România a muncit atât de mult să o construiască”, arată Greg Konieczny, fostul CEO al Fondului Proprietatea.
Prof. univ. dr. Radu-Alexandru Rizoiu, declară: „Statul susține că aceste modificări se vor aplica retroactiv tuturor titlurilor aflate încă în circulație pe piață. Acest lucru echivalează cu retragerea unei garanții acordate pentru o creanță față de stat. Conform Constituției României, acest lucru nu este permis, întrucât astfel de creanțe sunt garantate de statul însuși. Prin urmare, garantul nu poate decide singur să reducă valoarea creanței fără a provoca o expropriere ilegală. După cum a afirmat un specialist, „orice intervenție legislativă în mecanismul de compensare – mai ales dacă este retroactivă și în detrimentul deținătorilor de drepturi deja stabilite – transmite un semnal profund negativ societății. Deși statul susține că dorește „coerență” și „previzibilitate”, acesta demonstrează că regulile jocului pot fi modificate ori de câte ori interesele bugetare o impun. (…) Dacă statul ignoră garanțiile constituționale, schimbă constant regulile și sacrifică transparența în favoarea intereselor oportuniste, nu numai că nu reușește să restabilească încrederea, ci o compromite pe termen lung.””.
Investitorii mai susțin și că, din perspectivă financiară, rațiunea ordonanței este limitată. Deficitul bugetar al României pentru anul 2025 depășește 230 de miliarde de lei, iar costul anual de finanțare al datoriei suverane depășește deja 17 miliarde de lei. Economiile estimate generate de ordonanță se ridică la doar 40–45 de milioane de lei pe an, o mică parte din necesarul total de finanțare al țării.
Investitorii recunosc însă că alinierea obligațiilor de plată la realitățile fiscale actuale, în contextul deficitului bugetar existent, este o măsură de înțeles. Ordonanța introduce un calendar de plată mai predictibil pentru punctele de despăgubire. Conform lor, această ajustare survine după trei amânări anterioare și, dacă este aplicată corect, ar putea oferi claritatea și stabilitatea mult așteptate unui proces marcat până acum de lipsă de transparență și incertitudine.
Însă ei susțin că ceea ce nu este acceptabil este menținerea unui spațiu de interpretare care ar permite modificarea angajamentelor deja asumate, deoarece acest lucru riscă să submineze securitatea juridică și să declanșeze consecințe disproporționate asupra credibilității statului.
