Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă de o criză a datoriei, din cauza creşterii ratelor dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) şi a unor achiziţii mai reduse de obligaţiuni în lunile următoare, consideră nouă din zece economişti consultaţi de Financial Times, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Guvernul de coaliţie dreapta din Italia, care şi-a asumat guvernarea în octombrie, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, caută drumul către „rectitudine fiscală”, după ce s-a estimat că deficitul fiscal al ţării va scădea de la 5,6 % din PIB în 2022 la 4,5 % în 2023 şi la 3% în anul următor.

Dar, datoria publică italiană continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Europa, cu puţin peste 145% din Produsul Intern Brut, reaminteşte articolul FT.

Analize Economedia

auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
Linie asamblare uzina Dacia Mioveni (4)
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania

Marco Valli, economist şef al băncii italiene UniCredit, a spus că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei” ţării şi situaţia politică „potenţial complicată” o vor face mai vulnerabilă în ceea ce priveşte o vânzare masivă pe piaţa de bonduri.

Costurile de îndatorare ale Romei au crescut considerabil după ce BCE a început să majoreze rata dobânzilor, în vara anului trecut.

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani a depăşit 4,6% săptămâna trecută, fiind de aproape patru ori peste nivelul din anul anterior şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane.

Meloni şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenţia BCE de a continua să majoreze rata dobânzilor, în pofida riscurilor pentru creştere şi stabilitate financiară.

„Ar fi util ca BCE să gestioneze bine comunicarea… în caz contrar apare riscul de a genera, nu panică, ci fluctuaţii pe piaţă, care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a spus ea într-o conferinţă de presă, săptămâna trecută.

Noul Guvern italian „a dat, până acum, investitorilor puţine motive pentru a se îngrijora”, a afirmat Veronika Roharova, şefa pentru economia zonei euro de la banca elveţiană Credit Suisse.

„Dar îngrijorările ar putea reapărea, pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor se majorează şi mai mult şi emisiunea (de datorie) se recuperează”, a adăugat ea.

Cei care stabilesc ratele dobânzilor de la BCE au semnalat că vor continua să le majoreze cu jumătate de punct în primele luni ale acestui an.

Klaas Knot, guvernator al băncii centrale olandeze, a declarat pentru FT că banca centrală abia a început “a doua jumătate” a ciclului său de majorare a dobânzilor.

Însă, unii analişti consideră că BCE supraestimează riscurile legate de inflaţie şi subestimează perspectiva unei recesiuni.