Legea care aduce un impozit suplimentar pentru companiile de petrol, gaze și carburanți a fost promulgată / Specialiștii cred că măsura va duce la scumpirea gazelor, benzinei și motorinei

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituţiilor de credit şi al persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, scrie Agerpres.

Legea a fost adoptată în urmă cu o lună de Camera Deputaților, ca for decizional. Specialiștii au avertizat la acel moment că impozitul suplimentar va duce la scumpirea gazelor, benzinei și motorinei.

Actul normativ modifică şi completează în acest sens Codul fiscal.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Conform legii, instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

* 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

* 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Legea prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.

“Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfăşurând activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, stipulează actul normativ, care stabileşte o formulă de calcul pentru acest impozit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declaraţiei anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial şi se determină ca “diferenţă între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie, furnizare, transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi, licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

La momentul adoptării legii, Asociația Energie Inteligentă a atras atenția că efectul se va vedea în prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină.

Potrivit noii legi, toate companiile de petrol, gaze și carburanți din România (producătorii, furnizorii, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum.

Consiliul Economic și Social, Guvernul și Senatul au respins această inițiativă, spune Asociația, care amintește și cum a fost motivată modificare de lege: ”jucătorii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro (care erau obligați să achite până în prezent această taxă) își împart businessul în mai multe firme mai mici pentru a evita plata acestei taxe, ceea ce este legal, însă aduce prejudicii bugetului de stat”.

În plus, spun inițiatorii, măsurile ar fi  luate ”pentru eliminarea riscurilor de dezechilibre la nivel național a sectorului de petrol și gaze naturale, ce ar putea aduce atingere inclusiv asupra măsurilor de siguranță energetică la nivelul României.”

Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative, principalul motiv fiind acela că ar impune o sarcină fiscală suplimentară retroactiv, contrar prevederilor constituționale, notează Curs de Guvernare.

„Eliminarea plafonului de 50 de milioane de euro ar conduce la majorarea numărului de contribuabili, fiind afectate în acest fel planurile de afaceri ale acestora, instituirea de impuneri în cursul anului conducând, de asemenea, la aplicare retroactivă”, susține Guvernul.

Impozitul specific de 0,5% din cifra de afaceri pentru sectoarele de petrol și gaze ar urma să mai fie aplicat doar în 2025, potrivit formei în vigoare a Codului Fiscal.

Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică, precizează Asociația Energie Inteligentă.

“În fapt supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputaților va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină.”, se arată într-un comunicat al Asociației.

Reprezentanții acesteia au explicat și care vor fi efectele deciziei din Camera Deputaților.

“Marja de adaos medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață.”