sursa foto: Pixabay
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituţiilor de credit şi al persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, scrie Agerpres.
Legea a fost adoptată în urmă cu o lună de Camera Deputaților, ca for decizional. Specialiștii au avertizat la acel moment că impozitul suplimentar va duce la scumpirea gazelor, benzinei și motorinei.
Actul normativ modifică şi completează în acest sens Codul fiscal.
Conform legii, instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
* 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
* 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
Legea prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.
“Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfăşurând activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, stipulează actul normativ, care stabileşte o formulă de calcul pentru acest impozit.
Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declaraţiei anuale privind impozitul pe profit.
Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial şi se determină ca “diferenţă între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.
Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie, furnizare, transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi, licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
La momentul adoptării legii, Asociația Energie Inteligentă a atras atenția că efectul se va vedea în prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină.
Potrivit noii legi, toate companiile de petrol, gaze și carburanți din România (producătorii, furnizorii, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum.
Consiliul Economic și Social, Guvernul și Senatul au respins această inițiativă, spune Asociația, care amintește și cum a fost motivată modificare de lege: ”jucătorii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro (care erau obligați să achite până în prezent această taxă) își împart businessul în mai multe firme mai mici pentru a evita plata acestei taxe, ceea ce este legal, însă aduce prejudicii bugetului de stat”.
În plus, spun inițiatorii, măsurile ar fi luate ”pentru eliminarea riscurilor de dezechilibre la nivel național a sectorului de petrol și gaze naturale, ce ar putea aduce atingere inclusiv asupra măsurilor de siguranță energetică la nivelul României.”
Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative, principalul motiv fiind acela că ar impune o sarcină fiscală suplimentară retroactiv, contrar prevederilor constituționale, notează Curs de Guvernare.
„Eliminarea plafonului de 50 de milioane de euro ar conduce la majorarea numărului de contribuabili, fiind afectate în acest fel planurile de afaceri ale acestora, instituirea de impuneri în cursul anului conducând, de asemenea, la aplicare retroactivă”, susține Guvernul.
Impozitul specific de 0,5% din cifra de afaceri pentru sectoarele de petrol și gaze ar urma să mai fie aplicat doar în 2025, potrivit formei în vigoare a Codului Fiscal.
Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică, precizează Asociația Energie Inteligentă.
“În fapt supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputaților va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină.”, se arată într-un comunicat al Asociației.
Reprezentanții acesteia au explicat și care vor fi efectele deciziei din Camera Deputaților.
“Marja de adaos medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață.”