Lumea speră că Trump are un plan: Așa-numitul acord “Mar-a-Lago” a ajuns popular pe Wall Street, dar specialiștii spun că punerea sa în practică ar putea aduce haos economic internațional și chiar o nouă criză financiară

Politica tarifară a lui Donald Trump din ultimele două luni pare una incoerentă, inconsecventă și autodistructivă, dar a început să circule și o terie conform căreia aceasta ar fi, de fapt, primul pas al unui plan general atent orchestrat pentru relansarea producției americane, reducerea datoriei naționale, reconfigurarea sistemului de alianțe internaționale și realizarea celei mai mari afaceri geopolitice a secolului, potrivit unei analize publicate de The Atlantic.  Aceasta este ideea principală a unei noi teorii care a câștigat teren la Washington, pe Wall Street și în presa financiară. Marele târg pe care se presupune că Trump intenționează să îl încheie a primit chiar și un nume: Acordul Mar-a-Lago. Punerea în practică a unor astfel de idei din așa-zisul acord Mar-a-Lago ar însemna o perioadă de haos economic internațional și chiar o nouă criză financiară, spun însă unii specialiști.

Teoria a fost articulată pentru prima dată într-o lucrare din noiembrie a lui Stephen Miran, un economist care acum prezidează Consiliul consilierilor economici ai lui Trump. Multe dintre principiile de bază ale teoriei au fost susținute și de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. În esența sa, valul de noi bariere comerciale al lui Trump nu este menit să obțină o anumită concesie strategică sau un beneficiu economic pe termen scurt. Scopul este, în schimb, să forțeze alte țări să se așeze la masa negocierilor pentru un mare târg. Afirmațiile conform cărora tarifele sunt legate de traficul de fentanil sau de migrația ilegală sunt doar o momeală, iar punerea lor în aplicare aparent dezordonată este doar o modalitate de a menține restul lumii suspendat într-o stare de șoc și uimire. Desigur, ar putea exista unele obstacole pe parcurs, pe măsură ce consumatorii și întreprinderile se străduiesc să se adapteze la noile restricții; tumultul care urmează ar putea chiar declanșa o recesiune globală. Dar acest lucru este intenționat. Cu cât Trump poate să se prezinte mai mult ca un nebun dispus să distrugă economia mondială, cu atât mai temătoare vor deveni alte țări și disperate pentru orice fel de amânare.

Teoria prevede că rezultatele vor fi următoarele:

• Liderii străini îl vor implora, practic, să pună capăt rezultatelor provocate de tarife.
• Trump îi va convoca la complexul său din Florida, unde va prezenta o serie de cerințe.
• Partenerii comerciali ai SUA ar trebui să-și aprecieze monedele față de dolar pentru a face exporturile americane mai competitive.
• Țările cu comerț puternic în Statele Unite, cum ar fi Germania și China, ar putea fi obligate să facă investiții majore, pentru a construi fabrici în SUA.
• Băncile centrale străine ar putea schimba datoria americană cu obligațiuni pe 100 de ani fără dobândă, oferind SUA finanțare gratuită.
• Țările care se conformează vor fi scutite de taxe vamale și li se va garanta protecție militară.
• Țările care refuză să se conformeze, se vor confrunta cu taxe vamale mai mari și fără sprijin militar.

Aceste ipoteze ar răspunde la preocupările lui Trump, precum dolarul puternic și traiul fără plată al aliaților Americii. Din cauza cererii ridicate pentru moneda de rezervă mondială, dolarul american tinde să fie mai scump decât ar fi în alte condiții și duce la exporturi americane mai scumpe, afectând companiile. 

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Trump consideră că situația economică a SUA este cauzată de manipularea valutară străină, care a dus la declinul industriei americane, și de faptul că guvernele străine refuză să cheltuiască cât este nevoie pe apărare, forțând SUA să ofere mai mulți bani.

Astfel, teoria este că Donald Trump a creat un spațiu care să dea de înteles că salvează la suprafață America prin politicile lui: un dolar mai slab va îmbunătăți industria; un aflux de investiții străine va stimula economia americană; finanțarea fără dobândă va contribui la domolirea datoriei naționale și la repartizarea responsabilității finanțării securității globale, iar liniile clar trasate între aliații Americii și adversarii săi vor duce la stabilitate globală. 

Teoria are adepți de pe Wall Street, care și-au informat public clienții cu privire la ceea ce ar însemna acordul de la Mar-a-Lago pentru investițiile lor și au fost scrise zeci de articole, care par credibile, pe această temă.

 „Ceea ce investitorii trebuie să înțeleagă acum este că acțiunile recente ale lui Trump nu sunt „doar” capricioase. Viziunea echipei sale are o puternică logică internă. Haosul actual este atât o caracteristică, cât și un defect ”,scrie Gillian Tett, editorialist și membru al consiliului editorial al Financial Times. 

Două dintre obiectivele principale sunt în conflict, conform analizei The Atlantic: 

1. Slăbirea dolarului ar duce la vânzarea obligațiunilor americane de către țările străine, crescând dobânzile și făcând datoria SUA mai costisitoare.
2. Ideea că un dolar mai slab ar relansa producția americană este fragilă, deoarece declinul industrial a afectat majoritatea țărilor bogate, indicând cauze mai profunde decât fluctuațiile valutare.

„Una este dacă un plan are sens în teorie, dar nu și în practică. Acesta nu se potrivește nici măcar în teorie”, a spus Steven Kamin, economist la American Enterprise Institute și fost director al Diviziei de Finanțe Internaționale din cadrul Federal Reserve, pentru redacția The Atlantic.

Trump nu pare să aibă vreun interes în acest plan, deoarece nu a evitat niciodată să prezinte acordurile pe care dorește să le încheie, precum promisiunea de a pune capăt războiului Rusia-Ucraina în 24 de ore sau ideea construirii Gazei într-o stațiune.

Lipsa aparentă de interes a lui Trump pentru planul general care îi este atribuit este probabil un lucru bun. Dacă ar reuși cumva să pună în aplicare așa-zisul acord de la Mar-a-Lago, ar putea urma un dezastru. „Succesul” ar însemna distrugerea sistemului de alianțe care a oferit pace și prosperitate fără precedent de când a fost creat după cel de-al Doilea Război Mondial, notează The Atlantic. Ar însemna o perioadă de haos economic internațional, pe măsură ce țările se străduiesc să găsească alternative la dolar. Aceasta ar putea chiar declanșa o criză financiară globală prin subminarea încrederii în piața titlurilor de trezorerie americane, la fel cum devalorizarea creditelor subprime a subminat încrederea în piața ipotecară în 2008, după cum au scris Kamin și economistul Mark Sobel. „Dolarul ar putea într-adevăr să scadă”, observă ei, «dar nu într-un mod pe care Trump l-ar dori», spun specialiștii.

Deocamdată, Acordul de la Mar-a-Lago rămâne mai puțin un plan veritabil, cât o modalitate prin care susținătorii lui Trump să dea o turnură strategică impulsurilor incipiente ale președintelui, notează The Atlantic. Atenția pe care a primit-o reflectă cererea intensă pentru un fel de justificare coerentă a tarifelor. Dar așteptarea pentru o explicație ar putea fi lungă.