Sursa foto: Freepik
Magazinele de retail din România au pe rafturi peste 85% produse românești, afirmă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, și recomandă consumatorilor să aleagă produsele procesate în țara noastră, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Depinde ce cumpărăm, produse românești sunt. Eu întotdeauna am îndemnat consumatorii români ca atunci când merg în magazinele de retail, dar și în celelalte magazine de cartier și în piețele din România, să identifice etichetele și să cumpere produse procesate în România și produse realizate de către producătorii noștri. Sunt peste 85% produse românești în magazinele de retail. Este un studiu făcut în acest sens”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.
Oficialul MADR susține că, în pofida ofertelor consistente de legume din import în această perioadă, producția internă câștigă teren, având în vedere investițiile realizate în ultimii ani din fonduri europene în sere și solarii.
„Sigur, în perioada aceasta știm cum este clima la noi. În celelalte țări este o altă climă, randamentul este mult mai bun, dar sunt și roșii românești în această perioadă. Sper ca de anul viitor, prin proiectele pe care le-am făcut, prin instalarea tinerilor fermieri și prin proiectele din fonduri europene pentru realizarea încălzirii serelor și solariilor, să recuperăm din decalajul pe timp de iarnă al legumelor aduse din import”, a precizat Barbu.
Ministrul a subliniat că anul acesta a fost unul „record” în ceea ce privește finanțarea pentru culturile în spații protejate, fondurile alocate depășind 271 de milioane de lei. „A fost un record anul acesta, pentru că am schimbat modalitatea de a finanța legumele în spații protejate. Nu am finanțat numai tomatele, am finanțat și alte legume. Suprafața a crescut semnificativ, de la 1.700 de hectare la 3.600 de hectare, iar lucrul care mă bucură cel mai mult este că fermierii nu mai divizează exploatațiile și, în momentul de față, pot intra pe anumite finanțări, inclusiv pe credite pentru capital de lucru. Este un lucru important, pentru că finanțăm fiecare mie de metri pătrați din exploatații”, a explicat Florin Barbu.
El a adăugat că anul acesta un fermier cu 5.000 de metri pătrați de solarii a primit un ajutor de 7.500 de euro față de 3.000 de euro anul trecut.
„Dacă anul trecut un fermier din bazinul legumicol avea 5.000 de metri pătrați de solarii, primea doar un ajutor de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați și numai pentru tomate. De anul acesta am finanțat fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Dacă facem un calcul simplu, un fermier în bazinul legumicol care exploatează o suprafață de 5.000 de metri pătrați a primit anul acesta un sprijin de 7.500 de euro, nu de 3.000 de euro. Practic, am încercat să răsplătim fermierii care au suprafețe mari și care aduc în magazinele de retail și în piețele din România mai multe legume, nu numai tomate”, a arătat șeful de la Agricultură.
În opinia sa, extinderea suprafețelor cultivate s-a reflectat direct în cantitățile de legume obținute, care s-au regăsit în piață.
„Odată ce suprafața a crescut de la 1.700 de hectare la 3.600 de hectare, sunt convins că a crescut și cantitatea, pentru că programul se bazează pe justificarea producției. Decontarea sprijinului se face în funcție de cantitatea pe care trebuie s-o aducă drept justificare: facturi, bonuri fiscale, certificate de producător, borderouri de vânzare. Toate aceste cantități se regăsesc în actele contabile, atât ale persoanelor juridice, cât și ale persoanelor fizice din România din bazinul legumicol”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Programul de sprijin pentru legumicultori va continua cel puțin până în 2027, susține oficialul MADR, deoarece acesta a fost aprobat printr-o schemă multianuală menită să ofere predictibilitate fermierilor. „Schema instituită încă de anul trecut este prevăzută prin Hotărâre de Guvern pe o perioadă de 3 ani, pentru a le da fermierilor predictibilitate în culturile pe care vor să și le facă în următorii 3 ani”, a punctat Barbu.
În ceea ce privește produsele de origine animală, ministrul Agriculturii spune că România este pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de carne de pui și de ouă. „Datele Institutului Național de Statistică arată că în sectorul de pui avem un grad de autosuficiență de 150%. Suntem pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de carne de pui și la ouă. Suntem atât producători, cât și exportatori de carne de pui și ouă, pentru că anul acesta am închis pe 5,4 miliarde de ouă în România. Gradul de consum este de 120%”, a precizat el.
Totuși, Barbu susține că datele statistice trebuie interpretate cu atenție, având în vedere cifrele reale referitoare la populația României.
„Trebuie însă să fim conștienți și să facem o analiză clară atunci când interpretăm datele Institutului Național de Statistică (INS) și ale altor companii. Trebuie să ținem cont că INS face evaluarea pentru o populație de 19 milioane. Practic, România nu mai are 19 milioane de locuitori. Prin urmare, gradul real de autosuficiență este mult mai mare decât cel reflectat în statisticile oficiale. De aceea, peste un miliard de ouă pot pleca la export, peste 290 de milioane de pui pot pleca la export, pentru că avem un grad de autosuficiență și avem și excedent care poate pleca la export”, a transmis oficialul MADR.
Potrivit ministrului, România a înregistrat în primele șase luni exporturi de animale vii – bovine și ovine – de aproape 500 de milioane de euro, iar până la finalul anului cifra ar urma să ajungă la un miliard de euro. „Am văzut aceleași date pentru primele șase luni: am exportat animale vii – bovine și ovine – în valoare de aproape 500 de milioane de euro și închidem anul acesta cu aproximativ un miliard de euro în balanța comercială. Este fără precedent. În 2021-2022 erau 200-300 de milioane de euro”, a evidențiat Florin Barbu.
Acesta a adăugat că în ultimii doi ani, măsurile din Programul Național Strategic au dus la creșterea efectivelor de animale de carne de reproducție, România ajungând „pe primul loc în UE” la acest capitol. „Un alt lucru foarte bun: în ultimii doi ani, prin măsurile luate, prin schimbarea Programului Național Strategic și prin plata pe suprafață la porumb siloz, a sprijinului cuplat la lucernă, România deține cel mai mare efectiv de animale de carne de reproducție din Uniunea Europeană. La vaca de carne suntem pe primul loc, la exportul de ovine șțiți că am avut un sprijin anul trecut pentru a crește șeptelul printr-o subvenție pe mieluță de 50 de euro și am ajuns la 14,5 milioane de capete de animale declarate în baza de date ANSVSA. Cred că, în momentul de față, România merge pe un trend foarte bun”, a menționat oficialul MADR.
Și în sectorul de creștere a porcului, avansul este unul considerabil față de ultimii ani, consideră șeful MADR. „Prin fermele pe care noi le-am dezvoltat de reproducție în sectorul de porc, dar și de îngrășare prin fondurile europene care au fost investiții finalizate în exercițiul financiar 2020-2024, avem un grad de autosuficiență pentru sărbătorile de Crăciun la carnea de porc. Dacă până în 2022 aveam un grad de autosuficiență de 28%, practic importam aproape 70% din carnea de porc, anul acesta, prin investițiile pe care le-am avut în ultimii doi ani la Ministerul Agriculturii, atât în sectorul de reproducție – unde producem acum 1,5 milioane de purcei în plus – cât și de îngrășare, prin programele pe care le-am avut în 2020-2024 din fonduri europene, am ajuns la aproximativ 52% grad de autosuficiență”, a concluzionat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
