Sursa foto: Parlamentul European
În data de 3 iunie 2023 a intrat în vigoare o lege (158/2023) care prevede dreptul unor clienți non-casnici, cei din industria alimentară și din agricultură (inclusiv sisteme de irigații), de a nu achita costurile pentru lucrările de proiectare și de execuție a instalației de racordare la rețeaua electrică. Contravaloarea acestor costuri urmează să fie suportată de către distribuitorul de energie, care le va recupera prin recunoașterea în tarif. Furnizorii critică măsura, spunând că aceste costuri vor fi suportate de toți clienții.
„Altfel spus, conform prevederilor aplicabile unui domeniu reglementat, precum sectorul de distribuție a energiei, costul aferent unor facilități de acest gen se va regăsi în valoarea tarifului de distribuție pentru TOȚI clienții, casnici și non-casnici, din zona respectivă de concesiune”, arată Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-un comunicat de presă.
Federația arată astfel că obligația operatorului de distribuţie să asigure finanţarea şi realizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a racordului pentru anumiți clienți finali non-casnici, cu recunoașterea ulterioară a contravalorii în tariful de distribuție, generează un tratament discriminatoriu, constituie un ajutor de stat incompatibil cu regulile pieței comune, dar și cu considerațiile Comisiei Europene și instituie un cost suplimentar pentru consumatori.
În fapt, aceștia spun că racordarea gratuită oferită unor categorii de clienți non-casnici este o „socializare” a costului de racordare, întrucât acesta este finanțat inițial de operatorul de distribuție și recunoscut ulterior prin tariful de distribuție, aplicabil tuturor clienților din zona respectivă de concesiune. „Socializarea costurilor unor lucrări între toți clienții aceluiași operator de distribuție generează discriminare, respectiv favorizarea unor anumiți consumatori”, arată ACUE.
ACUE afirmă astfel, că „se instituie un tratament discriminatoriu pentru anumite categorii de operatori economici”.
„Constituția României garantează principiul egalității în drepturi. În cazul de față, rezultă faptul că se aplică un tratament diferențiat și privilegiat unor anumite categorii de operatori economici, respectiv celor din agricultură și industria alimentară, în contextul unei situații care afectează și alte categorii de operatori, care nu se circumscriu acestor domenii. Într-o atare situație, Curtea Constituțională a statuat că „nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului””, arată ACUE.
Totodată, Asociația susține că măsura propusă prin legea 158/2023 îndeplinește criteriile prevăzute de art. 107, alin. (1) din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), putând fi calificată drept ajutor de stat.
„Respectiv:
- transferul de resurse de stat: normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de resurse de stat. Mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare. Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat, în cazul de față operatorii din sectorul de distribuție. Transferul financiar în cazul de față se realizează sub forma unei scutiri de costuri, prin excepție de la regula generală.
- acordă un avantaj economic operatorilor din industriile agriculturii și alimentară, pe care aceștia nu l-ar fi obținut în condițiile normale ale pieței, astfel încât acești operatori se bucură de acces privilegiat la infrastructură fără a plăti costul de racordare, conform cadrului general aplicabil.
- selectivitate: avantajul economic este selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite societăți şi competitorii acestora și nefiind accesibil altor persoane aflate în situații similare; fiind o excepție prevăzută prin lege, se aplică principiul conform căruia excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare, astfel încât, niciun alt operator din alt sector nu ar putea invoca, pe cale de analogie, dispozițiile legii pentru a obține această facilitate. Mai mult, prin identificarea clară de către legiuitor a codurilor CAEN pentru care se aplică excepția, caracterul selectiv este confirmat fără dubiu.
- măsura are efect potențial asupra schimburilor comerciale derulate între statele membre ale Uniunii Europene, afectând concurența – creându-se un avantaj unei anumite categorii, este afectat echilibrul concurențial la nivel național, însă repercusiunile se reflectă și în relațiile economice cu alte state membre”, arată ACUE.
Asociația afirmă că susținerea unor industrii locale, considerate strategice, poate fi făcută prin instrumente transparente, accesibile tuturor operatorilor din sectorul respectiv.
„Soluția corectă, în linie cu legislația națională și europeană, este aplicarea unor scheme dedicate de ajutor de stat acestor sectoare și nu modificarea cadrului legislativ primar care guvernează sectorul energetic, într-un mod care poate fi susceptibil de ajutor de stat nepermis. O altă soluție fezabilă este și atragerea de fonduri europene pentru rețele noi și extinderi de rețele în scopul exclusiv al dezvoltării serviciilor de irigații și a sectoarelor cu cod CAEN agricultură”, arată ACUE.
„Au mai existat astfel de încercări. Ideea gratuității a dus la o creștere nesustenabilă a numărului de cereri. Companiile de distribuție au fost în imposibilitatea de a aloca resursele necesare (umane și financiare) pentru executarea simultană atât a obligațiilor preexistente prin programele anuale de investiții aprobate de ANRE, cât şi a obligațiilor suplimentare care au decurs din modificările legislative. În cazul excepțiilor introduse prin Legea 158/2023, aceste costuri vor pune o presiune suplimentară pe tarifele de distribuție și, nu în ultimul rând, vor afecta alte tipuri de investiții programate.”, subliniază Dana Dărăban, Directorul executiv al Federației ACUE.
„Susținerea dezvoltării unor domenii considerate strategice este esențială ca parte a politicilor care asigură creșterea economică, protecția și bunăstarea populației. Există pârghii legale și constituționale de a sprijini domeniile cheie, fără să fie afectate interesele celorlalți clienți și fără încălcarea Constituției. Aparent, vorbim de o intenție bună. Din păcate, în practică s-a ajuns la încălcarea unor principii de bază ale statului de drept”, conchide ACUE.