VIDEO Comisia Europeană plătește României doar 1,279 miliarde euro din cererea 3 din PNRR. Circa 870 milioane de euro rămân suspendate / Legea salarizării, propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată

Comisia Europeană a aprobat miercuri plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar circa 870 milioane de euro rămân suspendate, din cauza unor jaloane neîndeplinite, precum operaționalizarea AMEPIP, numirea de șefi corporatiști la companiile din Energie sau reforma pensiilor speciale, a declarat vineri ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloș.

Jaloanele suspendate costă 869 milioane de euro

„În cursul zilei de miercuri Comisia Europeană a emis decizia prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată numărul 3 plata sumei de 1,279 miliarde euro, din care 622 milioane de euro este componenta de grant, iar cea de împrumut de 657 milioane de euro. Prin aceeași decizie, Comisia Europeană a suspendat suma de 869 milioane de euro, din care 814 milioane de euro reprezintă componenta de grant și 55 milioane de euro este componenta de împrumut”, a declarat Boloș, în cadrul unei conferințe de presă.

Termenul pentru rezolvarea jaloanelor cu probleme va fi de 6 luni, adică până pe 28 noiembrie, a explicat Boloș.

Jaloanele suspendate sunt: operaționalizarea super-agenției care controlează companiile de stat AMEPIP (suspendate 330 milioane de euro), 43 de administratori revocați, la companii din Ministerul Energiei (suspendate 227 milioane de euro), pensiile speciale (suspendate: 231 milioane de euro).

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Astfel, Guvernul are timp până pe 28 noiembrie ca AMEPIP să fie complet operaționalizată, cu conducere aleasă. Procedura este în prezent în derulare la Secretariatul General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din AMEPIP este data de 11 iunie.

La Ministerul Energiei, în prezent sunt 43 de administratori suspendați la companiile care sunt controlate de Ministerul Energiei. În prezent, s-au reluat procedurile pentru desemnarea administratorilor la 8 companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Companiile cu proceduri încă nereluate sunt: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este de asemenea data de 28 noiembrie.

În ce privește pensiile speciale, „proiectul de act normativ care privește componenta de echitate pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senat și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare progresiv până la 65 de ani, până în anul 2045, și respectiv baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas deocamdată, cel puțin, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen la Senat la 85% din veniturile nete”, a spus Boloș.

Cererea de plată 4 va conține reforma fiscală, taxa pentru mașini

Marcel Boloș a mai precizat că Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată 4, restructurată, adică va crește numărul de jaloane de la 46 la 95. „Încercăm să devansăm o parte din jaloanele care au fost deja îndeplinite și să creștem valoarea cererii de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni le-am propus”, a spus Boloș.

Cererea de plată numărul 4 include reforme precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei cu legislația secundară care trebuie aprobată până la depunerea cererii, legile justiției, deja aprobate, codul urbanismului, împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a Romsilva și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.

Legea salarizării, propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată

Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o va depune România în cadrul PNRR.

„Este o reformă importantă pentru sectorul public, însă intrarea în vigoare este condiționată de ținta de deficit bugetar, care trebuie să fie sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a spus Boloș.

Politica de coeziune

Ministerul a anunțat deja că are în lucru 2,6 miliarde de euro ca aplicații de plată pentru a putea deconta bani din bugetul politicii de coeziune, care se ridică în total la 44 miliarde de euro (din care componenta de grant este de 30,9 miliarde de euro).

Din cele 2,6 miliarde de euro, mâine se trimit la Comisie aplicații de plată în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar până la sfârșit de luna iulie sunt programați încă 650 milioane euro, care ar trebui decontați pentru politica de coeziune, a precizat Boloș.